Ateroscleroza, principala cauză a mortalității în țările civilizate

Ateroscleroza reprezintă, conform statisticilor, prima cauza de mortalitate în lume, cu o expansiune foarte mare în ultima perioadă – și totodată îngrijorătoare – în țările civilizate. Aproximativ 17 milioane de decese pe an au loc din cauza aterosclerozei. Cauza o reprezintă alimentația nesănătoasa, bogată în grăsimi și dulciuri și fumatul.
Ateroscleroza apare atunci când, odată cu vârsta, colesterolul și calciul din sânge se depun pe pereții arterelor, în depozite de grăsime numite placi de aterom. Acestea ajung să astupe calea de acces a sângelui spre organele vitale, situație în care reprezintă o urgență medicală, sau spre zonele periferice precum membrele unde pot apărea arteritele care pot declanșa invaliditarea regiunii respective. În acest caz, arterita este determinată de slabă irigare cu sânge a țesutului din zona extremităților și poate avea ca efect amputarea degetelor, apoi, progresiv, a labei piciorului, a membrului inferior și, ulterior, decesul.

Poate cauza infarct ori angină pectorală

În cazul în care ocluzia din cauza depunerilor de colesterol și calciu, la care se adaugă fragmente de țesut desprinse din pereții interiori ai vasului, apare pe unul dintre cele trei vase care ajung la inimă, se poate declanșa un infarct.
Dacă depunerile astupă cu peste 50% artera, apare angina pectorală. Atunci când are loc la nivelul arterelor carotide, problema poate duce la un accident vascular cerebral.
De asemenea, se poate întâmpla să fie afectate și arterele renale și astfel să intervină hipertensiunea renovasculară.
Printre simptomele afecțiunii se numără durerea în piept, oboseala nejustificată în timpul unui efort minor, dureri în gambă și roșeața locală.

Este ireversibila și imprevizibilă

Este important de știut că această boală evoluează ireversibil și totodată imprevizibil. Ea poate să nu aibă manifestări o bucată de timp, însă își poate face simțită prezența brusc, printr-o suferința determinată de astuparea altui vas de sânge decât cel inițial.
Pentru diagnostic se folosește o metodă care s-a dovedit foarte eficientă pentru identificarea problemelor de circulație arterială sau venoasă numită arteriografie. Aceasta pune în evidență, pe ecranul monitorului, circulația sângelui într-o anumită zonă. Pentru aceasta, se introduce în artera de la picior, braț sau mană o sondă minusculă până la locul unde se bănuiește ca s-a produs îngustarea. Operațiunea nu este dureroasă, ea efectuându-se sub anestezie locala. Metoda de explorare și tratament angiografic este miniinvazivă în comparație cu intervenția chirurgicală.

Stenturile pot fi ineficiente dacă nu se modifică stilul de viață

Pentru tratament se folosește angioplastia coronariană. Aceasta reprezintă procedeul de deschidere a arterei coronare îngustate cu ajutorul unui balon de dimensiuni foarte mici, care se umflă la nivelul blocajului. În acel loc se montează apoi un stent, un tub menit să mențină vasul de sânge deschis.
Angioplastia, însă, poate să nu aibă un rezultat bun pe perioadă lungă daca nu sunt eliminați factorii de risc coronarian, cum sunt fumatul, consumul de alimente grase (carne grasă, smântâna, dulciuri cu multă grăsime ori produse de patiserie), sedentarismul și greutatea peste cea normală. În caz contrar, există riscul de restenozare (reîngustare) a arterelor.