Atacurile de astm se inmultesc pe fondul accentuarii poluarii

Astmul este o boala cronica caracterizata prin crize recurente manifestate prin lipsa de aer si respiratie suieratoare a caror severitate si frecventa variaza de la o persoana la alta.
La nivel mondial, aproximativ 235 de milioane de persoane sunt afectate de astm, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Astmul este o problema de sanatate prezenta in toate statele, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, insa peste 80% dintre decesele asociate acestei afectiuni sunt inregistrate in tarile cu venituri reduse sau cu un nivel mediu de dezvoltare.

Aceasta problema de sanatate apare la persoane de toate varstele, insa este cea mai intalnita boala cronica in randul copiilor, potrivit aceleiai surse.
In timpul unui atac astmatic ramificatiile traheei si bronhiile se ingusteaza si apar dificultati in circulatia aerului. Mucoasa este iritata, iar in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta dand nastere spasmului, care dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice.
Simptomele astmului sunt: senzatie de sufocare, deseori asociata cu tuse, si respiratie usor suieratoare.

Simptomele pot aparea de mai multe ori pe zi sau pe saptamana, iar in cazul unor persoane acestea se acutizeaza in timpul activitatilor fizice sau noaptea.
Simtomele recurente frecvente pot cauza stari de oboseala, moleseala, reducerea capacitatii de efort fizic si mental si dificultati de concentrare.
Aceasta afectiune poate fi ereditara si, de cele mai multe ori, este declansata de un alergen cum ar fi particule de praf din casa sau de afara ori de polen, in special primavara cand in atmosfera exista o multime de astfel de factori. De aceea, cele mai multe crize de astm sunt inregistrate in acest anotimp.

Exista si alte cauze ale declansarii astmului, cum ar fi, de pilda, inhalarea de particule provenind de la animalele de companie, din covoare, mochete ori perne, fumul de tigara, mucegaiul, iritanti chimici de la locul de munca, curentii de aer rece, acumularea de toxine in organism si chiar un episod de frica sau nivelul ridicat de stres ori ingerarea unor medicamente.

De asemenea, poluarea din atmosfera este un factor foarte important in declansarea astmului. In acest sens, OMS atrage atentia ca urbanizarea a fost asociata cu o crestere a cazurilor de astm.
Indiferent de cauzele probabile ale declansarii episoadelor astmatice este necesara prezentarea la medic deoarece orice dificultati de respiratie trebuie tratate cu maxima seriozitate.
Diagnosticarea astmului se face in urma unui examen fizic, menit sa excluda existenta altor boli. Specialistul pneumolog va face teste pulmonare care vor arata, daca este cazul, ingustarea bronhiilor. Testele respiratorii constau in expirarea totala si rapida a aerului din plamani dupa un inspir maximal. Identificarea alergenilor declansatori este realizata de medicul de familie sau de un alergolog, cu ajutorul testelor cutanate.

Tratamentul astmului consta in evitarea inhalarii de alergeni, vindecarea inflamatiei bronsice si remedierea spasmului bronsic. De asemenea, trebuie evitat fumul de tigara.
Si regimul alimentar al astmaticului este important – se consuma salate, fructe, supe de legume, carne slaba si peste, cat mai putin gatita si este important ca produsele consumate sa nu fie conservate si sa nu aiba adaosuri chimice. Trebuie sa se manance putin la o masa, in special seara pentru a nu se favoriza declansarea crizelor.

Una dintre cele mai bune terapii pentru astmatici este yoga, cu tehnicile sale, care echilibreaza corpul si disciplineaza respiratia. De asemenea, este indicata si acupunctura.
Este recomandat si tratamentul balnear intr-o localitate aflata la altitudine medie sau inalta si in salina.

Orice persoana astmatica trebuie sa aiba la indemana medicamente care sa provoace o dilatare bronsica rapida, numite bronhodilatatoare. Acestea se inhaleaza de fiecare data cand apar probleme respiratorii si actioneaza in cateva minute.
Medicul instruieste pacientul in privinta utilizarii corecte a aparatului de inhalat deoarece o tehnica gresita poate face ca tratamentul sa fie ineficient.