Astigmatismul

Astigmatismul reprezintă o afecțiune din sfera oftalmologică, un viciu de refracție care apare ca urmare a deformării unuia dintre elementele optice ale ochiului (corneea sau cristalinul). Această patologie prezintă drept consecință majoră un defect vizual de tip vedere dublă, asociată cu miopie, hipermetropie sau cu o combinație a acestora.

CE ESTE ASTIGMATISMUL

Astigmatismul este o imperfecțiune a curburii corneei sau a lentilei ochiului. În mod normal, corneea și lentila sunt netede și curbate în mod egal, în toate direcțiile. Acest lucru va ajută să focalizați razele luminoase asupra retinei din spatele ochiului. Dacă corneea sau lentila nu este netedă și uniform curbată, razele de lumină nu sunt refractate corespunzător. Doctorii numesc aceast lucru “eroare de refracție”.

Când corneea are o formă neregulată aveți astigmatism cornean. Când forma lentilei este distorsionată aveți astigmatism lenticular. În ambele cazuri, viziunea dvs. atât pentru obiectele apropiate, cât și pentru cele îndepărtate, este neclară sau distorsionată.

Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție. Aceste erori pot include miopia sau hipermetropia.

Copiii cu astigmatism pot să nu știe că au această afecțiune. Este puțin probabil ca aceștia să se plângă de vederea încețoșată sau distorsionată.

Un astigmatism este considerat normal dacă are de până la 0,5 dioptrii.

De obicei, este o afecțiune minoră a ochilor pe care o vor avea într-o oarecare măsură, în special cei care poartă ochelari. Cu toate acestea, simptomele pot fi ușoare și corectarea vederii nu este întotdeauna necesară. Astigmatismul este cel mai frecvent prezent încă de la naștere, dar se poate dezvolta și în urma leziunilor oculare sau ca o complicație a intervenției chirurgicale oculare.

Cu alte cuvinte, ochii subiectului afectat de astigmatism sunt incapabili să focalizeze corect razele de lumină, astfel încât imaginea să se formeze fix pe retină. Deci, ochiul nu are capacitatea de a concentra lumina uniform asupra retinei. În felul acesta, corneea alungită permite obiectelor reflectate de către razele de lumină să se focalizeze în două puncte pe pupila ochiului, în loc de unul, așa cum ar fi fost normal. De aceea, imaginea devine blurată, indiferent de distanța la care obiectele sunt situate.

CAUZELE ASTIGMATISMULUI

Ochiul are două structuri cu suprafețe curbe care îndoaie (refractează) lumina pe retină. Într-un ochi perfect format, fiecare dintre aceste elemente are o curbură rotundă, ca suprafața unei minge netede. O cornee și o lentilă cu o astfel de îndoire a curburii (refractă) toate luminile de intrare pentru a face o imagine clară direct pe retină, la partea din spate a ochiului.
Astigmatismul apare atunci când corneea sau lentila este curbată mai mult într-o direcție decât în cealaltă.

Orice tip de astigmatism poate determina vedere încețoșată, care poate apărea mai mult într-o singură direcție, fie orizontal, vertical sau diagonal.
Astigmatismul poate fi prezent la naștere sau se poate dezvolta după o leziune oculară, boală sau intervenție chirurgicală.
Nu se știe ce cauzează astigmatismul. Cu toate acestea, cauzele bolii pot fi genetice.
Dacă apare dupa 50-60 de ani, astigmatismul poate să sugereze debutul unei cataracte.

TIPURI DE ASTIGMATISM

Cu toate că astigmatismul în sine este un defect de vedere ce prezintă particularități specifice, acesta se poate asocia și cu alte vicii de refracție, precum miopia (defectul de vedere în care nu se văd clar obiectele aflate la distanță) și hipermetropia (defectul de vedere în care nu se disting obiectele apropiate). În funcție de structura optică responsabilă pentru producerea defectului de vedere, precum și de modul în care aceste defecte se combină, putem menționa două categorii mari de clasificare și, implicit, mai multe tipuri de astigmatism.

1. Astigmatism neregulat – are o cauză degenerativă, adesea, și apare în condițiile în care la nivelul ochiului sunt prezente unele cicatrici corneene sau cristaliniene (boală denumită științific keratocus).
Dată fiind natura sa, astigmatismul neregulat nu poate fi corectat prin lentile externe comune, ci doar printr-un set de lentile de contact torice rigide și permeabile. Textura acestor lentile poate fi ușor inconfortabilă pentru unii pacienți, cel puțin la început. Însă, din păcate, este cam singura modalitate modernă și practică de corectare pe care nechirurgicală a acestui viciu de refracție. Totuși, statisticile ne arată că un astfel de tip de astigmatism prezintă, totuși, o incidență destul de scăzută.

2.Astigmatism regulat – poate fi corectat prin ochelari. În funcție de inabilitatea de a focaliza corect imaginile, putem distinge 3 tipuri de astigmatism:
– astigmatism miopic, apare atunci când unul sau ambele meridiane ale ochiului sunt afectate de miopie. Dacă ambele meridiane sunt afectate de miopie, ele sunt măsurate în grade diferite. Corecția sa se realizează cu lentile de contact torice convergente, având dioptrii cu minus.
-astigmatism hipermetropic, apare în momentul în care unul sau ambele meridiane ale ochiului sunt afectate de hipermetropie, adică focalizarea obiectelor la aproape este deficitară. În cazul astigmatismului hipermetropic, corecția optică se realizează cu lentile torice divergente, cu plus.
-astigmatismul mixt, este un tip de astigmatism mai rar întâlnit, unul din ochi fiind miop, celălalt hipermetrop.

SIMPTOMATOLOGIA ÎN ASTIGMATISM

Simptomul central al astigmatismului este reprezentat de către defectul de vedere de care este responsabil, respectiv vederea dublă și tulbure. În funcție de tipul de astigmatism în cauză, aceasta poate fi asociată și cu dificultăți în vederea de aproape (astigmatism hipermetropic) și la distanță (astigmatism miopic).

Din cauza tulburării/tulburărilor de vedere care se asociază cu astigmatismul, se pot declanșa și alte manifestări clinice. Acestea apar, în general, ca urmare a suprasolicitării ochilor, în încercarea de a focaliza corect. Astfel, tabloul clinic din astigmatism poate include:
– stare de disconfort local (ocular), precum și general;
– senzație de oboseală a ochilor;
– dureri de cap;
– dureri oculare;
– dificultățe în adaptarea la întuneric;
– solicitarea ochilor în momentul încercării focalizării (ținuți întredeschiși, mușchi oculari încordați).

Simptomele pot diferi de la o persoană la alta. De asemenea, este posibil să nu apară deloc simptome.
Principalul simptom al astigmatismului este însă vederea neclară la toate distanțele. Persoanele cu astigmatism văd lumea „strâmbă”, își solicită ochii permanent, simt nevoia de a face „ochii mici”, de a-i strânge („miji”), în încercarea de a clarifica percepția imaginilor.

Aceste persoane se plâng de oboseală oculară, cefalee (durere de cap) și/sau sensibilitate la lumină. Ochelarii dau uneori senzația de amețeală, mai ales atunci când se schimbă, până când ochii se obișnuiesc cu noua corecție.

Dacă un copil se naște cu un astigmatism mai mare pe un ochi decât pe celălalt și nu este diagnosticat și tratat în primii ani de viață, mecanismele vederii se vor forma deficitar.

FACTORII DE RISC AI ASTIGMATISMULUI

Astigmatismul poate apărea la copii și adulți. Riscul de a dezvolta astigmatism poate fi mai mare dacă aveți oricare dintre următoarele:
– un istoric familial de astigmatism sau alte tulburări oculare, cum ar fi keratoconus (degenerarea corneei);
– cicatrizarea sau subțierea corneei;
– miopie excesivă, care creează o vedere neclară la distanță;
– intervenții chirurgicale oculare, cum ar fi chirurgia cataractei (indepărtarea chirurgicală a unei lentile înnorate);
– infecții oculare.

DIAGNOSTICAREA ASTIGMATISMULUI

În cazul unui istoric familial de astigmatism în rândul rudelor apropiate, este necesară efectuarea unor consulturi oftalmologice periodice, cu scopul prevenirii și depistării precoce a acestei afecțiuni (în eventualitatea în care aceasta va apărea). Consultul oftalmologic devine obligatoriu în momentul în care astigmatismul simptomatic este deja instalat și produce manifestări ce afectează desfășurarea activităților normale.

Un optometrist sau oftalmolog diagnostichează astigmatismul printr-o examinare completă a ochiului. Un optometrist este un medic care diagnostichează problemele de vedere și bolile oculare. Un oftalmolog este un medic care oferă tratament medical și chirurgical pentru problemele de vedere și bolile oculare.

Astigmatismul poate să apară concomitent cu alte tulburări de vedere, cum ar fi miopia sau hipermetropia.

Valoarea (măsurată în dioptrii) a astigmatismului se mărește anual, de aceea pacienții sunt sfătuiți să se prezinte periodic la un consult de specialitate. Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste:
– examinarea câmpului vizual, în timpul unei evaluări a acuității vizuale medicul vă va cere să citiți litere de pe un panou aflat la o anumită distanță pentru a determina cât de bine le puteți vedea;
– teste de refracție, un test de refracție utilizează o mașină numită refractor optic. Mașina are mai multe lentile de sticlă corective sau diferite rezistențe. Medicul dvs. vă va cere să citiți litere în timp ce vă uitați prin lentile care prezintă rezistențe diferite la refractorul optic. În cele din urmă acesta va afla ce tip de lentilă îți corectează corect viziunea;
– keratometrie, este o modalitate pentru medicul dumneavoastră ce măsoară curbura corneei;
– topografia corneeană, acest proces oferă mai multe informații despre forma și curba corneei.
Din păcate, un mare procent din copiii și adolescenții cu astigmatism nu sunt diagnosticați precoce.

CUM SE TRATEAZĂ ASTIGMATISMUL

Simptomele astigmatismului pot fi ușoare și uneori nu este nevoie de tratament pentru a vă corecta vederea.
În cazurile în care viziunea este afectată în mod semnificativ de astigmatism, lentilele corective (ochelari sau lentile de contact) sau chirurgia cu laser pot fi utilizate pentru tratarea acesteia, în funcție de tipul pe care îl aveți (regulat sau neregulat).

Lentilele corective, cum ar fi ochelarii sau lentilele de contact, compensează curba neregulată a corneei. Razele de lumină trec prin lentilă și se concentrează pe retină în locul corect pentru a oferi o imagine clară, focalizată. Atât ochelarii, cât și lentilele de contact pot fi eficiente în tratarea astigmatismului, iar tipul de lentilă corectivă pe care o alegeți depinde foarte mult de preferințele personale sau de sfaturile optometristului.

Lentilele de contact pot crește riscul unei infecții oculare, este foarte important să păstrați o igienă bună a lentilelor și să vă asigurați că sunt respectate instrucțiunile de zi cu zi.
Tratamentul chirurgical, cu toate că prezintă riscuri semnificativ mai mari decât în cazul tratamentului de corecție cu ochelari sau lentile de contact, poate reprezenta metoda de elecție pentru persoanele care suferă de o formă severă de astigmatism. Beneficiul major pe care îl aduce intervenția chirurgicală este faptul că acest tip de corecție poate fi permanent, purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact nemaifiind necesară pe viitor.

Modul prin care se corectează chirurgical astigmatismul este prin intermediul unui laser. Chirurgul îndreaptă raza laser către cornee și se folosește de aceasta pentru a putea aduce suprafața corneei cât mai aproape de forma ei anatomică (normală).

COMPLICAȚIILE ASTIGMATISMULUI

Lăsat netratat, astigmatismul poate duce la ambliopie (ochiul leneș). Dacă există o estompare sau o vedere slabă la un ochi, creierul va începe să favorizeze celălalt ochi. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unei ambliopii nediagnosticate care poate duce la o vedere subdezvoltată a ochiului. Aceasta poate duce la probleme permanente de vedere. Dacă observați orice nealiniere sau semne de ochi încrucișați trebuie să contactați imediat oftalmologul sau optometristul.

Complicațiile asociate intervenției pot fi absente sau pot include:
– corecție incompletă a formei corneei sau calcularea greșită a măsurătorilor, soldată cu executarea în exces a procedurii (alterarea suprafeței corneei);
– infecții oculare;
– durere și/sau senzație de uscăciune la nivelul ochilor;
– zgârierea suprafeței corneei;
– tulburări de vedere sub formă de artefacte (aspect de steluțe și/sau halouri prezente în campul vizual);
– pierderea completă a vederii (complicație extrem de rară).

Bibliografie:
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/astigmatism/symptoms-causes/
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/astigmatism/diagnosis-treatment
www.healthline.com