Apnee in somn

Banalul sforăit, trecut deseori cu vederea sau transformat în subiect de glume este, de fapt, un simptom al apneei în somn, una dintre cele mai des întâlnite tulburări ale somnului. Tocmai din cauză că este atât de frecventă și pentru că persoanele afectate nu sunt întotdeauna conștiente că au o problemă, apneea în somn este tratată de multe ori cu indiferență.
Aceasta este o abordare total greșită, întrucât o astfel de tulburare de somn poate duce la apariția unor probleme mai grave de sănătate, culminând cu insuficiență funcțională a unor organe, din cauza oxigenării defectuoase.
Pentru a înțelege mai bine de ce sforăitul trebuie să constituie un semnal de alarmă și de ce această problemă trebuie abordată cu toate seriozitatea, vă vom expune în rândurile următoare toate informațiile referitoare la apneea în somn.

CE ESTE APNEE ÎN SOMN

Termenul de „apnee” înseamnă întreruperea respirației, așadar această tulburare constă în oprirea respirației în timp ce persoana respectivă doarme. Evident, nu este vorba de o oprire definitivă, ci de reprize scurte și repetate, care variază ca număr și durată.

De multe ori, persoanele cu apnee în somn nu sunt conștiente de faptul că ceva neobișnuit se întâmplă, întrucât totul se petrece în timp ce dorm. Primele semnale vin de la cei din casă, care ajung să fie deranjați de sforăit, însă după cum am mai spus, aceasta este considerată o problemă neînsemnată și tratată ca atare.
Totuși, dacă sunt ignorate aceste semnale, apneea în somn se poate transformă într-o problemă mult mai severă, ajungând de la simplul sforăit la somn fragmentat, odihnă insuficientă și chiar afectarea unor organe interne.

Apnee” înseamnă oprirea respirației, nici nu inspiri, nici nu expiri, iar „hipopnee” înseamnă o diminuare a respirației. Ea poate fi voluntară, conștientă („îmi țin respirația”) sau involuntară, de exemplu, în timpul somnului („apnee în somn”). Oprirea și, ulterior, reluarea respirației în timpul somnului se pot întâmpla oricui, mai ales după consumul de alcool sau în cazul persoanelor care sforăie.

Dacă oprirea ori diminuarea respirației apare de multe ori pe parcursul nopții (de cel puțin 5 ori pe oră de somn), fiecare episod de apnee durează cel puțin 10 secunde și este prezent în toate nopțile, atunci se ridică suspiciunea bolii numite „sindrom de apnee în somn”.

Severitatea bolii depinde de numărul de opriri, porniri ale respirației în timpul somnului și se cuantifică prin „indexul de apnei – hipopnei (IAH)” care se calculează prin raportarea numărului total de apnei și hipopnei care se produc într-o noapte la numărul de ore dormite. O valoare a IAH de până la 5 evenimente respiratorii/ oră de somn este considerată normală, dar o valoare mai mare de 30 arată o formă severă a sindromului de apnee în somn.

De exemplu, dacă un adult doarme 6 ore/noapte și are un IAH de 30, înseamnă că de cel puțin 180 de ori i se oprește respirația în timpul nopții și tot de atâtea ori pornește, determinând fragmentarea somnului.

În timpul apneei, organismul este privat de oxigen iar dioxidul de carbon (CO2) se acumulează în sânge. Aceste schimbări ale gazelor sanguine sunt sesizate de centrul respirator din creier care transmite impulsuri nervoase către musculatura toracică responsabilă de mișcările respiratorii pentru ca să se reia respirația, printr-un inspir profund. De multe ori, această reluare a respirației se însoțește de mișcări bruște, chiar ample, ale toracelui, ceea ce determină o întrerupere de scurtă durată a somnului, uneori insesizabilă, astfel că persoana este convinsă că a dormit neîntrerupt toată noaptea.

Din păcate, pe termen mediu și lung, scăderea oxigenului din sânge și aceste microtreziri au consecințe asupra bunei funcționări a creierului și a întregului organism. Fazele de somn profund au durată mai scurtă sau chiar lipsesc, ceea ce face ca somnul să nu fie odihnitor și să apară somnolența diurnă, durerea de cap (cefalee) matinală, dar și afectarea proceselor cognitive (memoria, învățarea) și a stării generale de bine (cu apariția iritabilității, depresiei). Somnolența diurnă poate pune în pericol nu numai activitatea profesională, ci și siguranța personală și a celor din jur (accidente rutiere sau la locul de muncă).

Totodată, este posibil ca respirația să nu se mai reia, ceea ce conduce la moarte subită în somn.
Aparatul cardio-vascular este foarte afectat de aceste episoade repetate și numeroase de hipoxie. Astfel, în timpul nopții pot să apară episoade de hipertensiune, aritmii ori chiar accidente ischemice (AVC, infarct miocardic etc).

TIPURI DE APNEE ÎN SOMN

Există două tipuri distincte de apnee în somn, respectiv:
– obstructivă, care are și cea mai mare incidență;
– de origine centrală.

De asemenea, apneea în somn poate fi și de tip mixt, îmbinând cele doua tipuri principale.

CAUZELE APNEEI ÎN SOMN

Apneea în somn poate să apară prin trei tipuri de mecanisme:
– apneea in somn de tip obstructiv, musculatura orofaringelui și nazofaringelui (mușchii din spatele gâtului) este responsabilă de menținerea poziției corecte, deschise a palatului moale și uvulei („omușorul”), amigdalelor și limbii astfel încât să putem respira pe nas și pe gură. În timpul somnului, acești mușchi se relaxează și calea respiratorie se îngustează. La persoanele cu risc, pentru că acești mușchi se relaxează excesiv, iar structurile din jur se modifică (devin mai voluminoase sau mai moi), căile respiratorii se îngustează, respirația devine mai dificilă și apare sforăitul. Când se închid total („colapsul” sau „obstrucția căilor aeriene”) apare apneea de tip obstructiv.
Atunci când mușchii se relaxează, căile respiratorii se îngustează sau se închid în timp ce respirați iar respirația poate fi inadecvată timp de 10 secunde sau mai mult. Acest lucru poate reduce nivelul de oxigen din sânge și poate determina acumularea de dioxid de carbon.
Creierul simte această respirație defectuoasă și într-un episod scurt de trezire vă redeschide căile respiratorii. Acesta este, de obicei, atât de scurt încât să nu-l amintiți.De fapt, mulți oameni cu acest tip de apnee în somn cred că au dormit bine țoață noaptea.
Acest model se poate repeta de la cinci până la 30 de ori sau mai mult în fiecare ora, toată noaptea. Aceste întreruperi vă pot afecta capacitatea de a ajunge la fazele adânci de somn dorite și, probabil, veți fi somnolenți în timpul zilei;
– apneea în somn de tip central: centrul respirației din creier nu mai transmite impulsurile nervoase necesare contracției musculaturii care controlează respirația, de cele mai multe ori pentru că nu mai percepe corect nivelul crescut al CO2 din sânge, astfel încât respirația se oprește;
– apneea în somn de tip mixt: asociază apneea de tip obstructiv cu cea de tip central.

FACTORI DE RISC PT APNEE ÎN SOMN

Factori de risc pentru sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO):
– factori constituționali, persoanele cu gât mai scurt și/sau mai gros, cu amigdale mărite pot avea căi respiratorii înguste. Astfel, se atinge mai ușor nivelul critic de îngustare a căii respiratorii;
– istoric familial de SASO;
– sexul masculin, SASO este de 3 ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Motivul este legat atât de profilul hormonal, cât și de tipul de depunere a grăsimii (preponderent la nivelul gâtului și abdomenului). După menopauză, femeile încep să dezvolte mai frecvent SASO;
– vârsta, înaintarea în vârstă se asociază cu laxitatea țesuturilor moi de la nivelul faringelui, dar și cu relaxarea musculaturii;
– obezitatea, țesutul gras se acumulează și la nivelul musculaturii gâtului, inclusiv la nivelul bazei limbii, astfel încât ”canalul” prin care circulă aerul se îngustează. Mai ales în timpul somnului, în poziția culcat pe spate (decubit dorsal), baza limbii coboară și îngustează, până la obstrucție completă, orofaringele. De aceea, multe persoane cu exces ponderal sforăie când dorm în decubit dorsal, iar când obstrucția este completă, apare apnea;
– fumatul, substanțele toxice din fumul de tutun determină inflamația mucoasei orofaringiene și nazofaringiene, precum și relaxarea uvulei, ceea ce contribuie la îngustarea căilor aeriene superioare alături de retenția crescută de fluide în căile respiratorii superioare;
– consumul de alcool sau sedative, relaxează musculatura, agravând alte condiții favorizante sau apneea deja existent;
– congestia nazală (rinită cronică, deviație de sept, hipertrofia cornetelor nazale etc), fiind mai intensă noaptea, blochează respirația nazală;
– alte afecțiuni precum astmul bronșic, BPOC, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip II, hipotiroidia sau boala Parkinson, cresc riscul de SASO, dar evoluția lor este agravată, la rândul ei, de apneea în somn.

Sindromul de apnee în somn de tip central (SASC) însoțește alte afecțiuni precum:
– accident vascular central;
– infecție la nivelul creierului;
– tumoră cerebrală;
– insuficiența cardiacă congestivă;
– consumul de opioide;
– altitudinea înaltă.
Afectarea relațiilor de cuplu este frecventă, atât din cauza sforăitului care este prezent la cei mai mulți pacienți cu SASO, a mișcărilor bruște și frecvente din cursul nopții, cât și din cauza tulburărilor de erecție care pot să apară ca urmare a hipoxiei cronice și a factorilor de risc concomitenți.

SIMPTOME PENTRU APNEE ÎN SOMN

Semnele și simptomele apneei de tip obstructiv și central se suprapun, făcând dificilă determinarea tipului de boală în absența investigației medicale. Cele mai frecvente simptome sunt:
– forăit puternic, diminuarea sforăitului ca intensitate și frecvență poate semnifica o agravare a apneei în somn (obstrucția căilor aeriene este completă, iar pacientul nu mai sforăie pentru că nu mai respiră);
– episoade de apnee în timpul somnului urmate de mișcări bruște și inspir zgomotos/ profund, raportate de o altă persoană;
– episoade de trezire bruscă în timpul nopții, cu senzație de panică, sufocare, durere în piept ori respirație zgomotoasă;
– senzație de dificultate în a adormi (insomnie de adormire), unii pacienți au senzația că nu pot adormi deoarece somnul le este întrerupt foarte des, motiv pentru care apelează la somnifere care le accentuează apneea în somn;
– micțiuni frecvente, transpirații profuze în timpul nopții;
– trezirea cu gura uscată;
– dureri de cap la trezire;
– somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie), inclusiv în situații incomode din punct de vedere social și profesional;
– „ațipit” la televizor, spectacole dar și în timpul condusului autovehiculului;
– dificultate de concentrare a atenției sesizată de anturaj;
– iritabilitate, nervozitate, senzație de insatisfacție.

DIAGNOSTIC PENTRU APNEE ÎN SOMN

Sforăitul puternic poate indica o problemă potențial gravă, dar nu toți cei care au apnee în somn sforăie, după cum nu toți cei care sforăie au apnee în somn.
Asocierea sforăitului cu orice problemă de somn care vă lasă obosit, somnoros și iritabil, face necesară prezentarea la un medic pneumolog, ORL, neurolog sau cardiolog (de preferat specializat în diagnosticul și tratamentul tulburărilor respiratorii în timpul somnului) pentru a evalua necesitatea continuării investigațiilor.
Dacă aveți deja o boală care reprezintă un factor de risc pentru instalarea sindromului de apnee în somn, discutați cu medicul dumneavoastră curant.
Diagnosticul de sindrom de apnee în somn și tipul lui se stabilesc pe baza anamnezei (istoricul bolii), examenului clinic realizat de medicul specialist și investigațiilor paraclinice. Dacă pacientul doarme lângă un partener/o parteneră, este util ca la consultație să participe și acesta/aceasta pentru a relata despre tiparele de somn ale pacientului pe parcursul nopții.
Poligrafia cardio-respiratorie nocturnă (o înregistrare concomitentă, pe timp de noapte, a mai multor parametri) stabilește existența sindromului de apnee în somn și tipul lui. Pot fi însă necesare și investigații suplimentare (spirometrie, radiografie, EKG și Holter de EKG, CT cranian, analize de sânge etc).

COMPLICAȚII PENTRU APNEE ÎN SOMN

In prima faza, pacientii cu apnee se pot confrunta cu oboseala cronica, din cauza somnului neodihnitor, fragmentat de treziri repetate. Aceste stari determina si schimbarea dispozitiei, ceea ce poate duce la deteriorarea relatiilor sociale, din cauza irascibilitatii si nervozitatii exagerate a persoanelor in cauza.
In plan fiziologic, apneea poate determina scaderea nivelului de oxigen din sange, implicit oxigenarea insuficienta a organelor si tesuturilor. Se creeaza astfel terenul propice pentru aparitia unor afectiuni, precum diabetul sau bolile cardiovasculare, care pot genera la randul lor o serie de alte complicatii.
Se poate ajunge astfel la infarct, accident vascular cerebral, insuficienta respiratorie, ateroscleroza, tulburari de ritm cardiac si multe altele.
De asemenea, persoanele cu apnee sunt expuse unui risc mai mare in cazul in care trebuie sa fie supuse unei interventii chirurgicale, intrucat oprirea respiratiei poate crea mai probleme in timpul operatiei sau in perioada postoperatorie.

TRATAMENT

Scopul tratamentului este asigurarea fluxului aerian necesar menținerii saturației oxigenului la nivelul normal, atât pe parcursul nopții cât și al zilei.
Tratamentul se adresează în primul rând factorilor de risc modificabili:
– scăderea în greutate;
– renunțarea la orice produs din tutun sau țigară electronică;
– terapie pozițională și posturală;
– eliminarea alcoolului și a sedativelor;
– utilizarea decongestionantelor nazale, dar doar la indicația și sub supravegherea medicului ORL.
În cazul SASO moderat și sever (IAH>20), tratamentul trebuie să includă terapia cu CPAP (presiune pozitivă continuă în căile aeriene). Este cel mai utilizat aparat pentru apnee în somn. Acesta practic ”împinge” în faringe aer atmosferic cu presiune prin intermediul unei măști nazale, orale sau oro-nazale. În condițiile utilizării corecte a aparatului, eficiența este de aproape 100%.
Terapia CPAP trebuie urmată zilnic atâta timp cât persistă factorii de risc. Oprirea CPAP este echivalentă cu reapariția simptomelor de SASO.
PREVENȚIE
Prevenirea sau tratarea factorilor de risc comportamentali, precum și tratarea corectă a bolilor care cresc riscul de apnee în somn pot preveni instalarea sindromului de apnee în somn.

Bibliografie:

www.mayoclinic.org
www.healthline.com
www.webmd.com
www.medicalnewstoday.com