Anemia

Ce este anemia

Anemia este o afecţiune medicală cauzată de scăderea calităţii sau a cantităţii globulelor roşii şi a hemoglobinei din sânge, primele fiind responsabile de transportul oxigenului către țesuturi şi organe.
Există multe forme de anemie, fiecare cu cauza ei. Anemia poate fi temporară sau pe termen lung și poate varia de la ușoară la severă. În cele mai multe cazuri, anemia are mai mulți factori declanșatori.
Tratamentele pentru anemie, variază de la administrarea de suplimente alimentare până la proceduri medicale. S-ar putea să preveniți anumite tipuri de anemie printr-o dietă sănătoasă, variată şi echilibrată.

Tipuri şi cauze ale apariţiei anemiei

În funcţie de cauzalitate, tipul de anemie poate fi de mai multe feluri:
1. Anemie feriprivă – este caracterizată de incapacitatea măduvei spinării de a sintetiza globulele roşii, fiind provocată de deficitul de fier din organism;
2. Anemia tiroidei – o activitate anormală a tiroidei ce duce la scaderea numarului de celule rosii din sange;
3. Anemia megaloblastică – este declanşată de deficitul de vitamina B12 sau de procesarea necorespunzătoare a acesteia de către organism;
4. Anemia mieloftizică – apare odată cu prezenţa leucemiei ori a cancerului măduvei osoase;
5. Anemia hemolitică – este cauzată de degenerarea prematură a hematiilor;
6. Anemia aplastică – este cauzată de atrofierea măduvei roşii osoase şi de afectarea formării elementelor celulare sanguine de la nivelul măduvei osoase; este una dintre cele mai periculoase forme de anemie şi poate pune în pericol viaţa persoanei afectate;
7. Anemia cronică – prezenţa unor tipuri de boli cronice (HIV, cancer, afecţiuni ale rinichilor) poate cauza scăderea producției de celule roşii, astfel favorizând apariţia anemiei;
8. Talasemia – este un tip de anemie transmisă pe cale ereditară, fiind cauzată de o mutaţie genetică a hemoglobinei.
9. Anemia falciforma – este o boala ereditara, cunoscuta si ca siclemie sau anemia cu celule în seceră, ce face ca celulele rosii sa se dezvolte anormal, sub forma de secera. Celulele sub forma de secera mor prematur, rezultatul lor fiind scaderea numarului de celule rosii din sânge.

Anemia poate să mai apară şi din cauza altor factori, fie ei interni sau externi, precum:
o Sângerările cauzate de menstruaţie, leziuni sau ulcer;
o Afecţiunile renale pot provoca o anemie din cauza funcționării defectuoase a rinichilor;
o Alimentaţia deficitară;
o Incapacitatea corpului de a absorbi vitaminele şi mineralele din cauza alcoolismului, poate provoca o anemie;
o Deficit enzimatic;
o Toxine;

Simptomele anemiei

În cazul unei anemii simptomele sunt destul de evidente, această afecţiune având capacitatea de a cauza şi alte probleme de sănătate. Anemia poate avea următoarele simptome:
o Piele palidă cu o nuanţă gălbuie;
o Oboseală cronică;
o Senzaţii de greaţă;
o Unghii fragile;
o Icter;
o Dureri de cap;
o Constipaţie;
o Dificultate în respiraţie;
o Cefalee;
o Aritmie;
o Puls accelerat;
o Stări de ameţeală;
o Inflamaţia limbii;
o Splina mărită;
o Ficat mărit;
o Mâini şi picioare reci;
o Hipertensiune sau hipotensiune arterială.

Factori de risc

Următorii factori vă expun unui risc crescut de anemie:
a. Dieta deficitară – o dietă săraca în fier, vitamina B12, folati sau cupru poate creşte riscul de anemie;
b. Boli intestinale – boala celiacă sau boala Crohn afectează absorbția de nutrienţi, astfel crescând riscul de a dezvolta o anemie;
c. Menstruaţia – creşte riscul unei anemii de fier din cauza faptului că provoacă pierderea globulelor roşii;
d. Sarcina – nesuplimentarea dietei cu vitamina B12, acid folic şi fier pe timpul sarcinii poate creşte riscul de anemie;
e. Afecţiuni cronice – ulcerul, cancerul sau insuficienţa renală pot spori predispoziţia la anemie;
f. Ereditatea – anumite tipuri de anemii sunt transmise pe cale ereditară, precum anemia falciformă sau sideroblastică;
g. Alţi factori – prezenţa unui anumit tip de infecţie în organism, anumite afecţiuni ale sângelui sau boli autoimune specifice prezintă un risc crescut în a dezvolta o anemie. Expunerea la substanţe toxice, utilizarea anumitor medicamente sau alcoolismul pot creşte de asemenea riscul apariţiei unei anemii.

Diagnosticarea anemiei

Din cauza faptului că anemia poate fi provocată de o multitudine de factori, se vor efectua o serie de analize ale căror rezultate pot confirma prezenţa unei anemii şi tipul acesteia.

1. Examinare fizică
Un prim pas în diagnosticarea unei anemii, este recomandată o vizită la medicul de familie, unde în cadrul vizitei medicale veți fi întrebat de istoricul dumneavoastră pentru excluderea factorilor ereditari. Un examen vizual şi clinic va fi efectuat pentru depistarea unor posibile schimbări fiziologice ce ar putea indica o anemie.

2. Hemoleucograma
O hemoleucogramă completă furnizează medicului informaţii cu privire la starea generală de sănătate precum şi a:
– Numărului globulelor roşii din sânge;
– Numărului de leucocite;
– Numărului trombocitelor;
– Cantităţii de hemoglobină, concentrației medii şi media volumului acesteia.

3. Sideremia
Sideremia este o analiză de laborator ce măsoară cantitatea de fier din sânge, aceasta putând depista anemia feriptivă, anemia hemolitică sau talasemia.

4. Feritina
Testând nivelul feritinei serice, pe care organismul o stochează, se pot depista deficiențele ori excesul de fier din sânge.

5. Ciancobalamina (vitamina B12)
Deficiența de vitamina B12 determină o maturare anormală a globulelor roşii în măduva osoasă, fapt ce poate cauza anemia megaloblastică.

6. Folatul seric
Acidul folic sau folatul este o vitamină ce asigură buna funcționare a hematiilor şi leucocitelor, drept pentru care determinarea valorii din sânge a folatului este necesară pentru stabilirea cauzei anemiei.

7. Coprocultura
Coprocultura este un test folosit pentru depistarea anemiei atunci când pacientul prezintă simptomele acesteia, alături de următoarele două manifestări: sânge în scaun şi infecţii. În cazul unui rezultat pozitiv, înseamnă că pacientul se confrunta cu pierderi de sânge pe tractul gastrointestinal, fiind necesare investigaţii suplimentare.

Tratament, în cazul anemiei

Tratamentul anemiei este specific fiecărui tip de anemie, astfel în funcţie de cauză şi de severitate se pot impune următoarele tratamente:
a. Anemia feriprivă – se administrează suplimente pe bază de fier;
b. Anemia megaloblastică – sunt administrate suplimente pe bază de vitamina B12;
c. Administrarea de antibiotice pentru anemii provocate de infecţii;
d. Injecţii cu fier pentru anemii severe, unde carența de fier atinge un nivel deosebit de scăzut;
e. Injecţii cu Vitamina B12 sunt folosite în cazul unei anemii pernicioase;
f. Transfuziile de sânge sunt folosite în cazul anemiilor extreme ce pun viaţa persoanei suferinde în pericol;
g. Îndepărtarea splinei în cazul în care pacientul suferă de anemie hemolitica severă sau pentru prevenirea sângerărilor interne ale tractului gastrointestinal.

Prevenţie

Anumite anemii, precum anemia feriprivă sau cea megaloblastică nu pot fi prevenite, ci doar tratate, printr-o alimentaţie echilibrată alături de suplimente alimentare bogate în vitamina B12, fier, vitamina C sau folat.
Din punct de vedere dietetic, este important consumul alimentelor bogate în fier, folat, vitamina B12 şi vitamina C. Fierul poate fi regăsit în carne, fasole, linte sau fructele uscate. Folatul se regăsește în cereale, carne, produsele lactate, sparanghel, linte si ficatul de vită. Vitamina B12 este regăsita în carne, produsele lactate sau produsele din soia. Vitamina C poate fi găsită în citrice, pătrunjel, broccoli, ardei gras, căpşuni, kiwi şi multe altele.

Dozele recomandate de vitamine si fier difera în funcţie de sex si vârstă, astfel barbatii au o nevoie mai mica de fier si acid folic comparativ cu femeile, deoarece în cazul femeilor pe durata menstruației nivelul de fier poate scadea. Conform INS, doza zilnica de fier recomandata pentru barbatii cu vârstă cuprinsa intre 18-50 de ani este de 8 miligrame iar pentru femeile din aceeași categorie de vârstă doza este de 18 miligrame.

În timpul sarcinii, necesarul zilnic de fier ajunge la 27 de miligrame, în timp ce femeile care alăptează au nevoie de maxim 9 miligrame pe zi. Pentru persoanele cu o vârstă de peste 50 de ani, doza zilnica recomandata de fier este de 8 miligrame, indiferent de sex.
În ceea ce priveste doza zilnica recomandata de acid folic, pentru barbatii si femeile de peste 14 ani, doza este de 400 de micrograme. Femeile însărcinate si cele care alăptează au un necesar mai mare de acid folic, ajungand la 600 de micrograme pe zi.

Dozajul zilnic recomandat de vitamina B12 pentru adulti este de 2.4 micrograme, în timp ce adolescentii si femeile însărcinate au nevoie de 2.6 micrograme, în timp ce femeile care alăptează au nevoie de 2.8 micrograme pe zi.

Cu ajutorul unei alimentaţii echilibrate, anemia poate fi prevenită şi prin renunţarea sau reducerea consumului de cafea, alcool şi tutun.

Un supliment alimentar excelent Sanvero – Fier Lipozomal este recomandat pentru suplimentarea zilnică a necesarului de fier, în mod special pentru femeile care încearcă să rămână însărcinate, pentru gravide, pentru femeile care au o menstruație abundentă, pentru atleți și pentru donatorii de sânge. Fierul, împreună cu vitamina C, contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, iar împreună cu acidul folic, vitaminele B6, B12 și C contribuie la reducerea oboselii și extenuării.

Mod de administrare: adulți – 1-2 capsule pe zi înghitite cu apă suficientă, în timpul mesei principale.

Surse:
1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/158800#risk-factors
2. https://www.healthline.com/health/anemia#symptoms
3. https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics
4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anemia/symptoms-causes/syc-20351360
5. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3929-anemia
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3105608/