alimentația stres

Alimentația ne ajută în perioadele de stres

Dona22/11/2020

Stresul rămâne unul dintre principalii inamici ai sănătății noastre, fiind menționat mereu de specialiști printre factorii majori de risc. Dar cum este aproape imposibil să ne ferim 100% de el, putem să avem grijă să avem grijă la alte aspecte din viața noastră de zi cu zi și anume: alimentație, mișcare, odihnă corespunzătoare sau alocarea unui timp special pentru activități care ne ajută să ne relaxăm.

Cum acționează stresul

Vei spune că exgerăm, că toți trăim cu stres. Da, ai dreptate! Organismul nostru este conceput să răspundă situațiilor de stres, inclusiv de stres extrem. Iar noi cei din ziua de azi suntem mai dotați să facem față unui nivel mai ridicat de stres cotidian decât bunicii noștri. Organismul nostru știe să secrete hormoni de stres, adrenalina și noradrenalina, care mobilizează rapid, pe termen scurt o cantitate mare de energie ca să facem față situației respective.

Însă există un cost pe care îl vom plăti în timp deoarece acești hormoni produc modificări în organism. Inima ne bate mai repede, așadar ne cresc pulsul și tensiunea arterială și ni se dilată vasele din creier, inimă și mușchi. Reținem mai multe lichide și ne fluctuează glicemia. Depozitele de glicogen din mușchi și ficat sunt transformate rapid în glucoză.

După ce trece momentul respectiv în care am atins un nivel înalt de adrenalină, ne simțim epuizați, consumați, obosiți. Iar dacă trăim mult timp cu motoarele turate la maxim, vom începe să vedem semnele.

Așadar, trebuie să avem mai multă grijă de organismul nostru, iar odihna corespunzătoare și alimentația sunt cele mai la îndemână și cele mai importante. Despre importanța și igiena somnului v-am scris în mai multe rânduri și trebuie să îți reamintești mereu că acționează complementar cu alimentația.

Ce alimente ne ajută cel mai mult în perioadele de stres

Deoarece am văzut că hormonii de stres cauzează fluctuații ale glicemiei și un consum mare de energie pe perioade scurte, avem nevoie, așadar, de surse de glucide lente și vitamine din grupul B. Este vorba de cereale integrale, paste făinoase, orez, pâine.

Avem nevoie de antioxidanți (vitaminele A și C) și minerale (calciu, magneziu, fier, potasiu) și triptofan pentru a ajuta sistemul imunitar.

Vitamina A ne-o putem lua din brânză/ brânzeturi, ouă, pește gras, lapte și iaurt, diverse produse cu adaos, dar și din ficat și pate de ficat (care trebuie totuși consumate cu moderație, o dată pe sătămână și, ideal, evitate, în timpul sarcinii).

Beta-carotenii sunt o sursă importantă de vitamina A pe lângă faptul că sunt și foarte gustoși – legume și vegetale galbene, roșii și verzi (spanac, morcovi, cartofi dulci, ardei roșii), fructe galbene (mango, papaya, caise).

Calciul ni-l luăm din: lapte, lactate și brânzeturi, anumite vegetale cu frunze verzi (kale, okra, spanac), pește consumat cu oase (sardine), produse cu adaos de calciu (băuturi pe baz de soia, pâine și cereale).

Cele mai bune surse de magneziu sunt spanacul, nucile și pâinea integrală, iar de potasiu – anumite legume și vegetale (broccoli, varza de Bruxelles, păstârnac, roșii, ardei gras, avocado), nuci și semințe, pește, carne de vită, curcan și pui, anumite fructe (banane, caise).

Avem nevoie de surse de vitaminele B6 (piridoxina), acid pantotenic (B5) și acid folic (B9).

Cele mai bune surse alimentare pentru acestea sunt:

  • (B6) carne de porc, pasăre (pui, curcan), anumiți pești, alune, soia, germeni de grâu, ovăz, banane, lapte, cereale fortificate cu adaos de vitamine B
  • (B5) carne de pui, vită/ vițel, ficat și rinichi, ciuperci, avocado, cereale fortificate (cu adaos de vitamine B)
  • (B9) broccoli, varză de Bruxelles, vegetale cu frunze verzi (spanach, varză, salată, kale, mazăre, năut, fasole boabe, ficat, cereale fortificate cu acid folic.

 

 

 

Aboneaza-te la Newsletter