Alergii alimentare

Ce este o alergie alimentara?

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar la anumite alimente sau componente alimentare. Atunci când o persoană alergică consumă un aliment specific, sistemul imunitar interpretează greșit că acea substanță este periculoasă și începe să producă anticorpi împotriva ei. Această reacție poate fi imediată sau întârziată, iar simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include mâncărime, erupții cutanate, umflături, dificultăți respiratorii, dureri abdominale, diaree sau vărsături.

Unele alimente sunt mai susceptibile în declanșarea alergiilor decât altele, cum ar fi laptele, ouăle, nucile, alunele, peștele, crustaceele și soia. Tratamentul alergiei alimentare implică de obicei evitarea alimentelor care provoacă reacția alergică, precum și administrarea de medicamente antialergice sau de urgență în caz de reacții severe. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră dacă suspectați că sunteți alergic la anumite alimente sau componente alimentare.

Potrivit unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2015, prevalența alergiilor alimentare la nivel global variază semnificativ, însă aceasta pare să fie în creștere, mai ales în țările dezvoltate. În ceea ce privește Europa, un studiu realizat în 2014 de către Academia Europeană de Alergie și Imunologie Clinică a constatat că prevalența alergiilor alimentare la copiii cu vârste între 0 și 3 ani variază între 2% și 8%, în timp ce la adulți, prevalența alergiilor alimentare este de aproximativ 2%.

Cauzele alergiilor alimentare

Apariţia alergiilor alimentare consta într-o combinație de factori genetici și de mediu. Mai jos vor fi enumerate cauzele posibile ale alergiilor alimentare:

1. Moștenirea genetică – Alergiile alimentare pot fi ereditare, cu un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare în cazul în care unul sau ambii părinți suferă de această problemă.
2. Excesul de igienă – Acesta este un concept cunoscut sub numele de “ipoteza igienei”, care sugerează că expunerea redusă la microorganisme în timpul copilăriei poate contribui la dezvoltarea alergiilor alimentare.
3. Introducerea tardivă a alimentelor solide – Introducerea târzie a alimentelor solide în dieta copilului poate crește riscul de dezvoltare a alergiilor alimentare.
4. Sensibilitate la anumite proteine alimentare – Alergiile alimentare sunt adesea cauzate de proteine specifice din alimente, cum ar fi lactoglobulina din lapte, ovalbumina din ouă sau gluten din grâu.
5. Factori de mediu – Alergiile alimentare pot fi influențate de factori de mediu, cum ar fi poluarea, fumatul și expunerea la substanțe chimice sau alergeni din mediul înconjurător.

Simptomele care apar în caz de alergie alimentară

Simptomele alergiei alimentare pot varia de la ușoare la severe și pot apărea imediat sau după câteva ore după ingestia alimentului alergic. Iată câteva dintre simptomele comune ale alergiei alimentare:

1. Reacții cutanate – acestea pot include erupții cutanate, mâncărime, umflături sau roșeață.
2. Probleme gastrointestinale – Acestea includ greață, vărsături, diaree, crampe abdominale și senzație de balonare.
3. Probleme respiratorii – Acestea includ dificultăți de respirație, tuse sau înțepenire în gât.
4. Simptomele sistemului nervos central – Acestea includ dureri de cap, amețeli sau leșin.
5. Anafilaxia – Aceasta este o reacție alergică severă și potențial letală, care poate include umflarea în gât sau limbă, dificultăți de respirație, tensiune arterială scăzută, bătăi rapide ale inimii și pierderea cunoștinței.

Exceptând simptomele menționate anterior, alergia alimentară poate provoca și alte simptome, precum:

1. Durere abdominală – Alergia alimentară poate cauza durere abdominală, care poate fi dureroasă sau neplacută.
2. Tulburări ale somnului – Persoanele care suferă de alergii alimentare pot avea probleme cu somnul, inclusiv insomnie, somn agitat sau somn neodihnitor.
3. Probleme de concentrare – Simptomele alergiei alimentare pot afecta capacitatea de concentrare și de a se concentra.
4. Schimbări de dispoziție – Alergia alimentară poate provoca schimbări de dispoziție, cum ar fi anxietate, iritabilitate sau depresie.
5. Probleme cu sinusurile – Alergiile alimentare pot provoca congestie nazală, secreții nazale, senzație de presiune în sinusuri sau durere de cap.

Ce factori de risc pot duce la alergiile alimentare

Există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea alergiilor alimentare unde majoritatea acestora sunt legați de predispoziția genetică, în timp ce alții sunt legați de factori de mediu și de stilul de viață.

Istoricul familial de alergii alimentare este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea acestor afecțiuni. Persoanele care au rude apropiate care suferă de alergii alimentare prezintă un risc mai mare de a dezvolta aceeași afecțiune. Acest lucru se datorează predispoziției genetice pentru producerea de anticorpi IgE care pot declanșa reacții alergice la proteinele din alimente.

Introducerea timpurie a alimentelor solide în dieta unui copil poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea alergiilor alimentare. Dacă alimentele sunt introduse prea devreme, sistemul imunitar al copilului poate să nu fie încă pregătit să le gestioneze, ceea ce poate duce la reacții alergice.

Expunerea la anumiți factori de mediu, cum ar fi polenul sau praf, poate crește, de asemenea, riscul de alergii alimentare. Acest lucru se datorează faptului că acești alergeni pot provoca o reacție imună excesivă în organism, ceea ce poate duce la sensibilizarea sistemului imunitar față de proteinele din alimente.

Stilul de viață poate juca, de asemenea, un rol important în dezvoltarea alergiilor alimentare. De exemplu, fumatul sau expunerea la fumul de țigară poate crește riscul de alergii alimentare la copii. Consumul excesiv de alimente procesate sau de produse alimentare cu aditivi și conservanți poate agrava, de asemenea, simptomele alergiilor alimentare.

În plus, anumite afecțiuni medicale pot crește riscul de alergii alimentare. De exemplu, persoanele care suferă de boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă, au un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare. Acest lucru se datorează faptului că inflamația în tractul digestiv poate duce la o mai mare permeabilitate a mucoasei intestinale, ceea ce poate permite proteinelor alimentare să pătrundă în fluxul sanguin și să declanșeze o reacție alergică.

În general, alergiile alimentare pot fi declanșate de o varietate de factori și este important să identificați acești factori pentru a evita expunerea la ei și a preveni simptomele alergice.

Istoric familial de astm, eczema sau alergii

Istoricul familial de astm, eczema sau alergii reprezintă niște factori de risc importanți in dezvoltarea alergiilor alimentare. În următoarele rânduri vor fi expuse detalii suplimentare despre cum acești factori pot influența riscul de a dezvolta alergii alimentare:

1. Istoricul familial de astm – Astmul este o afecțiune inflamatorie a căilor respiratorii care poate fi declanșată de anumite substanțe, inclusiv alimente. Persoanele cu istoric familial de astm au un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare, deoarece există o suprapunere între mecanismele imune implicate în ambele afecțiuni.
2. Istoricul familial de eczema – Eczema este o afecțiune a pielii care poate fi declanșată sau agravată de anumite alimente. Persoanele cu istoric familial de eczema au un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare, deoarece pielea poate absorbi unele proteine din alimente, ceea ce poate declanșa reacții alergice.
3. Istoricul familial de alergii – Persoanele cu istoric familial de alergii au un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare. Acest lucru se datorează faptului că există o predispoziție genetică pentru producerea de anticorpi IgE care pot declanșa reacții alergice.

Vârsta

Vârsta este un alt factor de risc important pentru dezvoltarea alergiilor alimentare. În general, alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii decât la adulți, cu toate acestea, ele pot apărea la orice vârstă.

La sugari, alergiile alimentare sunt adesea cauzate de proteinele din lapte de vacă sau din soia, care sunt introduse în dieta lor prin alimentele solide sau prin formule de lapte. Aproximativ 2-3% din copiii sub vârsta de trei ani suferă de alergii alimentare la lapte de vacă, în timp ce 0,5-1% suferă de alergii alimentare la soia.

De obicei, alergiile alimentare la copii sunt mai frecvente decât la adulți, din cauza faptului că sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare și nu este încă capabil să gestioneze anumite proteine alimentare. Cu toate acestea, majoritatea copiilor care suferă de alergii alimentare dezvoltă toleranță la acestea pe măsură ce cresc și își dezvoltă sistemul imunitar.

La adulți, alergiile alimentare sunt mai frecvente la persoanele cu istoric de astm, eczeme sau alte alergii din cauza faptului că aceste afecțiuni sunt legate de o predispoziție genetică pentru producerea de anticorpi IgE ce pot declanșa reacții alergice.

De asemenea, unii adulți pot dezvolta alergii alimentare pentru prima dată în viața lor din cauza schimbărilor în dieta sau mediul înconjurător, care pot genera o sensibilizare a sistemului imunitar față de anumite proteine alimentare. De exemplu, persoanele care călătoresc în străinătate pot fi expuse la noi alimente și alergeni, care pot provoca o reacție alergică.

Care sunt cele mai alergenice alimente, la copii și adulți

Anumite alimente sunt mai susceptibile în declanșarea reacțiilor alergice la copii și adulți decât altele, unde cele mai comune alimente care provoacă alergii alimentare la copii și adulți includ:

1. Laptele de vacă – Laptele de vacă și produsele lactate, cum ar fi brânza și iaurtul, pot provoca reacții alergice la copii și adulți. Aproximativ 2-3% din copiii sub vârsta de trei ani suferă de alergii alimentare la lapte de vacă.
2. Ouă – Ouăle sunt un alt aliment comun care poate provoca reacții alergice. Aproximativ 1-2% din copiii sub vârsta de trei ani suferă de alergii alimentare la ouă.
3. Arahide – Arahidele sunt o altă sursă comună de alergii alimentare. Aproximativ 1% din copiii sub vârsta de trei ani suferă de alergii alimentare la arahide.
4. Fructe cu coajă lemnoasă – Nucile, alunele și altele, sunt o altă sursă comună de alergii alimentare. Aproximativ 0,5% din copiii sub vârsta de trei ani suferă de alergii alimentare la nuci.
5. Pește – Peștele poate provoca și el reacții alergice, iar unele persoane pot dezvolta alergii la un anumit tip de pește, cum ar fi somonul sau tonul.
6. Soia – Soia poate fi o sursă comună de alergii alimentare, iar copiii care sunt alergici la lapte de vacă au un risc mai mare de a dezvolta alergii la soia.
7. Grâu – Grâul poate provoca și el reacții alergice, iar persoanele care suferă de alergii la grâu pot avea și alergii la alte cereale, cum ar fi ovăzul sau secara.
8. Crustacee – Crustaceele, cum ar fi creveții, homarii și crabi, pot provoca reacții alergice la unele persoane.
9. Cerealele și semințele – Semințele de susan, de dovleac sau de floarea soarelui, dar și cerealele integrale, cum ar fi orzul sau meiul, pot fi o sursă de alergii alimentare.
10. Fructe și legume – Anumite fructe și legume, cum ar fi kiwi, mango, avocado, banane sau roșii, pot provoca și ele reacții alergice.

Ce categorii de alergeni există

Există două categorii principale de alergeni – alergeni de tip IgE și alergeni non-mediate IgE.

Alergii de tip IgE

Acestea sunt cele mai comune tipuri de alergii alimentare și sunt mediate de imunoglobulina E (IgE), o proteină produsă de sistemul imunitar ca răspuns la alergen. Când o persoană este expusă la un alergen alimentar, sistemul lor imunitar poate produce IgE specific pentru alergen. Această IgE se atașează de celulele de mastocite și basofile din țesuturile corpului, precum și la celulele specializate din sânge. Odată ce persoana este expusă la alergenul respectiv din nou, acesta se leagă de IgE și declanșează o reacție alergică. Acest tip de alergie poate fi diagnosticat cu ajutorul testelor cutanate sau a testelor de sânge care măsoară nivelul de IgE specific pentru alergenul respectiv.

Alergii non-mediate IgE

Acestea sunt alergii care nu sunt mediate de IgE, ci de alte mecanisme ale sistemului imunitar. Acestea sunt mai puțin comune decât alergiile de tip IgE. Acest tip de alergie poate fi dificil de diagnosticat și necesită adesea teste suplimentare, precum provocarea orală, în care pacientul este expus controlat la alergenul suspect în timp ce se monitorizează simptomele.

Diagnosticul de alergie alimentară

Diagnosticul de alergie alimentară implică de obicei o evaluare detaliată a istoricului medical al pacientului, a simptomelor pe care le prezintă și a alimentelor consumate înainte și după apariția simptomelor. În plus, se pot efectua teste de alergie care să ajute la confirmarea diagnosticului.

În următoarele rânduri vor fi descrise cele mai comune metode de diagnosticare a alergiilor alimentare:

1. Testele cutanate – Acestea implică introducerea unor extracte de alimente suspecte sub pielea pacientului și apoi observarea oricărei reacții locale. Testul cutanat este considerat o metodă rapidă și sigură de a evalua sensibilitatea la alergeni și poate fi efectuat într-un cabinet de alergologie.
2. Teste de sânge – Acestea măsoară nivelul IgE specific pentru anumite alimente în sângele pacientului. Testele de sânge pot fi mai puțin invazive decât testele cutanate, dar pot fi mai puțin precise.
3. Provocarea orală – Aceasta implică administrarea controlată a alimentului suspectat în cantități crescânde, într-un mediu medical sigur și monitorizat, pentru a evalua orice reacții alergice. Această metodă poate fi foarte utilă în cazul în care rezultatele testelor cutanate și de sânge sunt incerte sau contradictorii.
4. Testul de eliminare și provocare – Acesta implică eliminarea alimentului suspect din dietă și observarea dacă simptomele dispar, urmată de provocarea controlată a alimentului pentru a determina dacă reapar simptomele.

În plus față de metodele de diagnosticare menționate anterior, există și alte metode ce pot fi utilizate în confirmarea alergiilor alimentare:

1. Jurnalul alimentar – Înregistrarea alimentelor consumate și simptomelor asociate poate fi utilă în stabilirea unei legături între alimente și reacții alergice. Un jurnal alimentar detaliat poate ajuta medicul să identifice alimentele care cauzează simptome și să ia decizii cu privire la teste suplimentare.
2. Imagistica medicală – Radiografiile toracice și examinările CT ale plămânilor pot fi utile în evaluarea unor simptome respiratorii, cum ar fi dificultățile de respirație sau tusea persistentă, care pot fi asociate cu alergiile alimentare.
3. Endoscopia și biopsia – Acestea pot fi utilizate pentru a evalua orice inflamație sau leziuni ale tractului gastro-intestinal, care pot fi asociate cu alergiile alimentare.
4. Testul de provocare cu alimente închise – Aceasta implică administrarea de alimente suspecte sub formă de capsule sau tablete și monitorizarea reacțiilor pacientului.

Tratamentul pentru alergiile alimentare

Tratamentul pentru alergiile alimentare poate varia în funcție de severitatea reacției și de alimentul implicat în alergie. În general, există două metode principale de tratament:

1. Evitarea alimentului alergen – Aceasta este o măsură importantă de prevenire a reacțiilor alergice. Pacienții trebuie să fie educați cu privire la alimentele care trebuie evitate și să fie informați cu privire la metodele de detectare a alergenilor în alimente. Acest lucru poate implica citirea cu atenție a etichetelor alimentelor, evitarea alimentelor pregătite în bucătării care folosesc alergene, cum ar fi nuci sau crustacee, și comunicarea cu persoanele care pregătesc alimente pentru a evita contaminarea accidentală.
2. Tratamentul simptomelor – În cazul unei reacții alergice, medicamentele pot fi utilizate pentru a trata simptomele. Acestea pot include antihistaminice pentru a ameliora mâncărimile și erupțiile cutanate, bronhodilatatoare pentru a deschide căile respiratorii în cazul reacțiilor severe și epinefrină pentru a trata reacțiile anafilactice.

În cazul unor alergii alimentare severe, cum ar fi alergia la arahide sau alergia la crustacee, este posibil ca medicul să recomande și un injector de epinefrină de urgență, care poate fi administrat în cazul unei reacții alergice severă.

Uneori, pacienții pot fi tratați și prin desensibilizare sau imunoterapie. Acest tip de tratament implică administrarea treptată a cantităților crescute de alergen pentru a ajuta organismul să devină mai puțin sensibil la alergen. Opțiunea aceasta de tratament este în curs de dezvoltare și poate fi utilă în tratamentul alergiilor severe la arahide sau alergiilor la albine.

Cum prevenim alergiile alimentare

Prevenirea alergiilor alimentare poate fi dificilă, dar există pași ce pot fi urmati pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestora:

1. Alăptarea – alăptarea timp de cel puțin 6 luni poate ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a alergiilor alimentare la copii. Laptele matern conține anticorpi care protejează copilul de infecții și ajută la dezvoltarea sistemului imunitar.
2. Introducerea treptată a alimentelor solide – atunci când copiii sunt pregătiți pentru alimente solide, este important să le introduceți treptat și să monitorizați reacțiile lor. Nu există dovezi care să sugereze că evitarea alimentelor alergenice timp de mai mult timp este benefică pentru prevenirea alergiilor alimentare.
3. Păstrarea igienei alimentare – spălați-vă mâinile înainte de a pregăti alimente și evitați contaminarea alimentelor cu alte alergene.
4. Citirea etichetelor alimentelor – verificați cu atenție etichetele alimentelor pentru a identifica ingredientele alergenice.
5. Evitarea alimentelor ambalate care conțin alergeni – unele produse alimentare ambalate pot conține urme de alergeni, chiar dacă aceștia nu sunt enumerați ca ingrediente. Verificați cu atenție etichetele pentru a evita aceste alimente.
6. Tratarea afecțiunilor asociate – astmul, eczema și alte afecțiuni care pot fi asociate cu alergiile alimentare trebuie tratate și monitorizate în mod corespunzător pentru a reduce riscul de dezvoltare a alergiilor alimentare.

Surse:

1. https://www.worldallergy.org/education-and-programs/education/allergic-disease-resource-center/professionals/food-allergy
2. https://www.foodallergy.org/resources/facts-and-statistics
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095
4. https://acaai.org/allergies/types/food-allergy
5. https://www.nhs.uk/conditions/food-allergy/
6. https://www.aaaai.org/Conditions-Treatments/Allergies/Food-Allergy
7. https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/nutritional/food-allergy
8. https://www.fda.gov/food/food-labeling-nutrition/food-allergies
9. https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/food-allergy-and-intolerance
10. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/food-allergies
11. https://www.webmd.com/allergies/food-allergy-intolerances