Afazia

Ce este afazia

Limbajul şi vorbirea reprezintă în procesul de evoluţie al individului modalitatea de exprimare a faptelor, sentimentelor și a evenimentelor. Tulburările limbajului și a exprimării acestuia sunt categorisite ca fiind manifestări ale afecţiunilor neurologice ce pot fi grupate în patru categorii, precum:
a. Afazia sau disfazia;
b. Palilalia sau ecolalia;
c. Disfonia sau afonia;
d. Disartrie sau anartrie.

Afazia este definită ca fiind pierderea capacității de exprimare sau de înțelegere a limbajului ca urmare a unui traumatism la nivelul creierului său din cauza unui atac cerebral. Totodată afazia se poate instaura progresiv din cauza dezvoltării unei tumori la nivelul creierului sau din cauza unei boli degenerative. Deci afazia afectează capacitatea de exprimare sau de înțelegere a limbajului, aceasta neafectând și inteligența.

Afazia apare în majoritatea situațiilor la adulți, în special cei care au suferit un accident vascular cerebral, unde sunt afectate zonele din creier responsabile cu comunicarea ceea ce face ca exprimarea şi receptarea orală sau scrisă să fie anevoioasă sau în anumite situaţii chiar imposibilă.

De ce apare afazia: cauze

În majoritatea situațiilor afazia este cauzată de un atac vascular cerebral (AVC) ce afectează zonele din creier responsabile cu comunicarea. Afazia își mai poate face apariția și din cauza afectării zonei cerebrale responsabile cu comunicarea în urma unui traumatism, a unei infecţii sau a unei boli degenerative. Drept consecință, în multe situații pot apărea și probleme cognitive, precum dificultățile de memorare și confuzia.

Tipuri de afazie

Afazia este o afecţiune a creierului ce afectează capacitatea de a înţelege şi a utiliza limbajul, fiind prezente mai multe tipuri de afazie în funcţie de cauză și în funcţie de zona afectată.

Tipuri de afazie, în funcţie de cauză

Există mai multe tipuri de afazie în funcţie de cauza ce o declanşează, precum:
a. Afazia vasculară – acest tip de afazie apare în urma unui accident vascular cerebral sau a unui atac ischemic tranzitoriu. Acest tip de afazie poate fi de două tipuri:
i. Afazia Broca, regăsită și sub denumirea de afazie non-fluentă ce afectează capacitatea de a produce limbajul. Persoana afectată are dificultăţi în a găsi cuvintele potrivite şi în a forma propoziţii coerente.
ii. Afazia Wernicke sau afazia fluentă ce afectează capacitatea de a înţelege limbajul şi de a produce propoziţii coerente. Persoana afectată poate vorbi fluent, dar cuvintele şi propoziţiile lor nu au sens.
b. Afazia traumatică – acest tip de afazie își face apariția în urma unui traumatism cranian și poate fi de două tipuri:
i. Afazia Broca: afectează capacitatea de a produce limbajul. Persoana afectată are dificultăţi în a găsi cuvintele potrivite şi în a forma propoziţii coerente.
ii. Afazia mixtă: afectează atât capacitatea de a înţelege limbajul, cât şi pe cea de a produce propoziţii coerente.
c. Afazia tumorală – tipul acesta de afazie apare în urma dezvoltării unei tumori la nivel cerebral și poate fi de două tipuri:
i. Afazia Broca: afectează capacitatea de a produce limbajul. Persoana afectată are dificultăţi în a găsi cuvintele potrivite şi în a forma propoziţii coerente.
ii. Afazia globală: afectează atât capacitatea de a înţelege limbajul, cât şi pe cea de a produce propoziţii coerente.
d. Afazia degenerativă – apare în din cauza prezenţei unei boli degenerative precum Parkinson sau Alzheimer și poate fi de două tipuri:
i. Afazia primară progresivă: afectează capacitatea de a produce limbajul şi de a înţelege limbajul. Persoana afectată are dificultăţi în a găsi cuvintele potrivite şi în a forma propoziţii coerente, precum şi în a înţelege ceea ce li se spune.
ii. Afazia primara-progresiva: afectează capacitatea de a numi obiectele şi de a găsi cuvintele potrivite, dar persoana afectată poate înţelege şi produce propoziţii coerente.

Tipuri de afazie, în funcţie de zona afectată

Afazie Broca

Afazia Broca sau afazia non-fluentă își face apariția în momentul în care se produce o leziune în zona Broca, situată în partea frontală a emisferei stângi a creierului. Aceasta afazie afectează capacitatea de a produce limbajul, astfel încât persoana afectată poate avea dificultăţi în a găsi cuvintele potrivite şi în a forma propoziţii coerente. Cuvintele rostite sunt sacadate şi întârziate, cu pauze lungi între acestea.

Afazie Wernicke

Afazia Wernicke sau afazia fluenta – este prezenta atunci când se produce o leziune în zona Wernicke, situată în partea temporal-auditiva a emisferei stângi a creierului. Aceasta afazie afectează capacitatea de a înţelege limbajul şi de a produce propoziţii coerente. Persoana afectată poate vorbi fluent, dar cuvintele şi propoziţiile lor nu au sens.

Afazia motorie

Afazia transcorticala motorie apare atunci când se produce o leziune în zona de lângă Broca, situată în partea frontală a emisferei stângi. Aceasta afazie poate fi asemănătoare cu afazia Broca, dar persoana afectată poate reproduce cuvintele şi frazele auzite fără a înţelege sensul acestora.

Afazia senzorială

Afazia transcorticala senzoriala își face apariţia atunci când exista o leziune în zona de lângă Wernicke, situată în partea temporal-auditiva a emisferei stângi. Aceasta afazie se caracterizează prin dificultăţi în a înţelege limbajul, dar persoana afectată poate reproduce cuvintele şi frazele auzite fără a le înţelege.

Afazia de conducere

Afazia de conducere este o formă de afazie ce își face prezentă în momentul în care apare o leziune în fasciculul arcuat, care conectează zonele Broca şi Wernicke din emisfera stângă a creierului. Această zonă este responsabilă de procesul de transfer de informaţii intre zonă care procesează limbajul (Wernicke) şi zonă care controlează musculatura implicată în producerea vorbirii (Broca). Când fasciculul arcuat este lezat, persoana afectată poate prezenta dificultăţi în utilizarea limbajului pentru a comunica eficient.

Diagnosticul de afazie

Diagnosticul de afazie poate fi realizat în urma unui eveniment cerebral precum un accident vascular cerebral, o leziune traumatică sau o tumoră cerebrală sau poate fi rezultatul unei afecţiuni degenerative, cum ar fi boala Alzheimer. În efectuarea diagnosticului se va efectua o evaluare clinică, se vor testa funcţiile de limbaj de către un medic specialist, precum un neurolog sau neuropsiholog.

În cadrul procesului de diagnosticare sunt prezente următoarele:

• Efectuarea unei anamneze – se va efectua o anamneză cu ajutorul pacientului şi/sau cu membrii familiei (dacă este cazul) despre simptomele medicale prezentate, despre posibilele afecţiuni medicale sau evenimente ce ar fi putut declanşa o posibilă afazie.
• Efectuarea unui examen fizic – medicul specialist va evalua funcţiile motorii și de sensibilitate precum și alte funcţii cerebrale, cum ar fi auzul și vederea.
• Efectuarea unei evaluări a funcţiilor de limbaj – în acest caz medicul va evalua capacitatea de a înţelege, de a produce cuvinte și fraze precum și de a citi și de a scrie.
• Efectuarea de teste neuropsihologice – medicul va testa funcţiile cognitive, precum memoria, atenţia și gândirea abstractă.
• Utilizarea imagisticii cerebrale – medicul poate recomanda efectuarea unei tomografii computerizate (CT) sau a unui RMN, cu scopul de a identifica zonele lezate sau disfuncţia cerebrală ce cauzează simptomele.
• Efectuarea unei evaluări emoţionale și comportamentale – medicul poate evalua funcţiile emoţionale și comportamentale ale pacientului, din cauza faptului că în cadrul anumitor forme de afazie pot fi prezente probleme la nivel emoţional sau comportamental.

Tratamentul afaziei

Tratamentul afaziei este unul complex și poate implica o abordare multidisciplinară, inclusiv terapie logopedică, terapie fizică, precum și alte forme de terapie.

În general, tratamentul pentru afazie este construit pe baza individului, în concordanţă cu nevoile și simptomele acestuia. Astfel tratamentul pentru afazie poate include:
1. Terapie logopedică – are ca scop îmbunătăţirea abilitaţilor de comunicare verbală. Acest tip de terapie poate include exerciţii ce duc la îmbunătăţirea abilităţii de a produce și de a înţelege cuvinte și fraza, de a citi și de a scrie;
2. Terapia ocupaţională – se axează pe îmbunătăţirea abilităţii de a efectua activităţile de zi cu zi;
3. Terapia fizică – se concentrează pe îmbunătăţirea capacității de a efectua exerciţii fizice și poate duce la îmbunătăţirea controlului muscular, a echilibrului și a coordonării;
4. Terapia de grup – implica participarea pacientului la şedinţe de terapie cu alte persoane ce suferă de aceeaşi afecţiune. Participarea la terapie de grup poate oferi oportunităţi de a practica abilităţile de comunicare şi de a primi sprijin de la alte persoane ce trec prin aceeaşi experienţă.
5. Medicaţia – în anumite cazuri pot fi prescrise medicamente pentru gestionarea simptomelor asociate cu afazia, cum ar fi depresia sau anxietatea;
6. Tehnologia asistiva – cu ajutorul tehnologiei, ca de exemplu dispozitivele de comunicare pacientul poate utiliza dispozitivul de comunicare cu scopul de a îmbunătăţi comunicarea.

Complicaţii ale afaziei

Afazia poate avea un impact major asupra calităţii vieţii pacientului, iar în funcţie de simptomele specifice ale afaziei de care suferă pacientul, acestea pot duce la anumite complicaţii în viaţa de zi cu zi.

Complicaţii comune ale afaziei:
1. dificultăţi în comunicare – dificultatea în producerea sau înţelegerea cuvintelor, frazelor sau a conversaţiilor pot afecta abilitatea de a comunica nevoile și dorinţele, de a interacţiona la nivel social și de a participa la activităţi uzuale.
2. Dificultăţi în relaţionarea cu alte persoane – persoanele ce suferă de afazie pot fi percepute ca fiind lipsite de interes sau inteligibile, ceea ce poate duce la o scădere a încrederii de sine și poate duce la apariția izolării sociale;
3. Dificultăţi în activităţile zilnice – persoanele afectate de afazie pot avea dificultăţi în citirea și scrierea notiţelor, în a efectua cumpărături sau pot avea dificultăţi în urmărirea unor instrucţiuni complexe;
4. Apariția depresiei și a anxietăţii – din cauza frustrărilor apărute din cauza dificultăţii de a comunica, persoanele afectate de afazie pot simţi o pierdere a identităţii. Aceste sentimente negative pot duce la apariția depresiei și la anxietate, ce pot agrava în mod continuu problemele de comunicare;
5. Dificultăţi în menţinerea unui loc de muncă – din cauza capacității de comunicare reduse, persoanele cu afazie pot face dificilă îndeplinirea sarcinilor de lucru precum și interacţiunea cu colegii de muncă;

Prevenţie

Din cauza varietăţii de factori ce pot cauza afazie, precum cum ar fi traumatismele cranio-cerebrale, accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale sau alte afecţiuni medicale, prevenirea afaziei poate fi dificilă.

Pentru reducerea riscului de apariţie al afaziei se pot lua următoarele măsuri:
1. Menţinerea unei diete sănătoase – O dietă sănătoasă, bogată în legume, fructe, proteine slabe şi grăsimi sănătoase, poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta afecţiuni medicale care pot duce la afazie.
2. Menţinerea unui stil de viaţă activ și sănătos – Activităţile fizice regulate şi un stil de viaţă activ pot ajuta la menţinerea sănătăţii cardiovasculare, care poate fi importantă în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, o cauză comună a afaziei.
3. Evitarea expunerii la substanţe toxice sau periculoase – Evitarea expunerii la substanţe toxice, cum ar fi substanţele chimice industriale sau drogurile recreaţionale, poate ajuta la reducerea riscului de leziuni cerebrale care pot duce la afazie.
4. Consultarea regulată a medicului – O evaluare regulată şi o comunicare deschisă cu medicul dumneavoastră pot ajuta la identificarea şi tratarea precoce a oricăror probleme medicale ce pot creşte riscul de afazie.
5. Evitarea consumului excesiv de alcool – Consumul excesiv de alcool poate afecta sănătatea creierului şi poate creşte riscul de accidente vasculare cerebrale, care pot duce la afazie.
6. Evitarea fumatului – Fumatul poate afecta sănătatea sistemului cardiovascular şi poate creşte riscul de accidente vasculare cerebrale, care pot duce la afazie.
7. Controlul tensiunii arteriale – Hipertensiunea arterială poate creşte riscul de accidente vasculare cerebrale, care pot cauza afazie. Menţinerea unei tensiuni arteriale sănătoase prin dietă şi exerciţiu fizic poate ajuta la prevenirea acestor probleme.

Surse:
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559315/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3589757/
3. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/aphasia
4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aphasia/symptoms-causes/syc-20369518
5. https://www.nidcd.nih.gov/health/aphasia
6. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5502-aphasia
7. https://www.aphasia.org/aphasia-definitions/
8. https://www.asha.org/practice-portal/clinical-topics/aphasia/
9. https://www.nhs.uk/conditions/aphasia/
10. https://www.webmd.com/brain/aphasia-causes-symptoms-types-treatments
11. https://www.stroke.org/en/about-stroke/effects-of-stroke/cognitive-and-communication-effects-of-stroke/types-of-aphasia
12. https://www.readandspell.com/dysarthria-vs-aphasia