Adulții trecuți de vârstă medie care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au risc cu 30% mai mare de demență

Un studiu efectuat în Marea Britanie care a inclus cca 8000 de participanți timp de 25 de ani, a constatat o creștere cu 30% a riscului de demență la adulții de 50 și 60 de ani, comparativ cu cei care se odihneau 7 ore pe noapte. Menținerea unei durate reduse a somnului de noapte la vârstele de 50, 60 și 70 de ani a fost asociată cu acest risc crescut indiferent de factorii demografici, comportamentali, cardiometabolici sau care țin de sănătatea mentală a participanților la studiu. Pragul mediu de vârstă la care s-a declanșat demența în rîndul pacienților incluși în eșantionul de studiu a fost 77 de ani.

Câte ore ar trebui să dormi pe noapte

Ți-am povestit aici că specialiștii revizuiesc periodic în urma studiilor și cercetărilor recomandările privind stilul de viață și durata recomandată a somnului de noapte. Așadar, dacă ai trecut de pragul de 40 de ani, ar trebui să dormi între 7 și 9 ore în fiecare noapte, un somn neîntrerupt și de bună calitate.

Organismul tău are programate nenumărate procese de regenerare, vindecare și de reîncărcare a bateriilor în timpul nopții, care au nevoie de condiții specifice. De exemplu, nivelul melatoninei, un hormon extrem de important pentru ritmurile circadiene și odihna noastră, are un nivel maxim noaptea, în intervalul 1-3 dimineața.

Așadar, dacă ai vreo tulburare de somn (insomnie, apnee, sindromul picioarelor neliniștite, tulburarea de comportament în somn REM, dependența de somnifere) sau o problemă de sănătate care te obligă să te trezești noaptea sau îți afectează calitatea somnului (incontinență urinară, adenom de prostată, depresie, anxietate), nu întârzia să mergi la medic ca să rezolvi problema medicală!

Cu tratament și anumite schimbări importante pentru igiena somnului, vei reuși cu siguranță să îți ameliorezi calitatea somnului.

Fără somn, nu numai că organismul nostru se va îmbolnăvi treptat, ne simțim mai obosiți fizic și psihic, ne scade rezistența la stres și la boli, ne este afectată activitatea creierului și abilitățile cognitive, avem risc crescut de boli cardiovasculare și cancer.

Referințe:
https://www.nature.com/articles/s41467-021-22354-2