• Medici de top
  • La o reteta buna colaboreaza medici de prima mana
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top

06.12.2010Vertijul

Vertijul

Cu siguranta marea majoritate dintre noi am experimentat vertijul. De la o senzatie de instabilitate usoara, de ameteala usoara sau o stare de "betie", la o ameteala puternica incat "se invarte casa cu noi", iata doar cateva dintre descrierile simptomului care, medical vorbind, se numeste vertij.

Ce este vertijul?

Vertijul reprezinta un simptom inteles si perceput de pacient ca o ameteala, ca o senzatie de invartire chiar si atunci cand persoana sta pe loc. Mediul inconjurator pare sa se miste vertical sau orizontal. Aceasta senzatie poate fi usor sau abia sesizabila sau poate fi atat de severa incat pacientul poate cadea la pamant. Vertijul este mai sever decat ameteala, descrisa ca o usoara nesiguranta in ortostatism, el putand face miscarea dificila, intrucat senzatia de rotire afecteaza echilibrul.
Multe persoane cu aceasta tulburare nu sunt corect evaluate si diagnosticate. Vertijul la copiii mici este foarte rar, el apare mai frecvent dupa varsta de 20 de ani. Consecintele vertijului devin mai evidente pe masura ce individul inainteaza in varsta deoarece pierderea echilibrului la pacientii varstnici se poate solda cu fracturi majore.

Tipuri si cauze de vertij

Exista numerosi factori si cauze ce potdeclansa vertijul. la nivelul urechii interne se gaseste receptorul ce ne ofera informatii legate de pozitia noastra in spatiu. Cand apar disfunctii la acest nivel, ne pierdem simtul dezechilibru si, adesea, resimtim simptome precum vertij, greata, voma si pierderea echilibrului.
De asemenea, vertijul poate aparea si in unele afectiuni neurologice precum si in multe alte afectiuni generale.

Vertijul se clasifica in trei mari categorii:

Vertijul periferic datorat unor tulburari la nivelul sistemului nervos periferic (parte a sistemului nervos in afara creierului si a maduvei spinarii). Afectiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij. Cele mai frecvente sunt vertijul paroxistic pozitional benign, nevrita acuta vestibulara si boala Meniere.Vertijul paroxistic pozitional benign este o afectiune cauzata aproape intotdeauna de o schimbare a pozitiei capului. Ridicarea din pat sau intoarcerea de pe o parte pe alta sunt miscari problematice. Unii oameni se simt ametiti si nesiguri cand isi ridica capetele sa priveasca in sus. Cea mai frecventa cauza la persoanele sub 50 de ani sunt traumatismele cranio-cerebrale. Aproa pe jumatate din cazurile de vertij la pacientii in varsta sunt determinate de vertijul pozitional benign. Vertijul positional benign poate fi declansat si de o migrena, de unele viroze respiratorii, de jocurile pe calculator-3D sau de stresul psihic. Aproape 50% din toate cazurile nu au o cauza identificata.
Boala Meniere este o afectiune a carei cauza nu este inca cunoscuta. Se pare ca anumiti factori, cum ar fi stresul, suprasolicitarea, oboseala, emotiile puternice, afectiuni supraadaugate, schimbari de presiune, anumite alimente si un exces de sare in dieta, ar duce la aparitia ei. Episoadele de vertij pot dura de la 20 de minute pana la 24 de ore. Pot sa apara de mai multe ori pe saptamana sau distantate la intervale de saptamani, luni si chiar ani. In timpul unui episod acut, principalele simptome sunt vertijul violent, spontan, pierderea pe moment a auzului, senzatia de tensiune in urechi, dupa care pacientul resimte o oboseala extrema.
vertijul central este produs de tulburari la nivelul sistemului nervos central (parte a sistemului nervos ce include creierul si maduva spinarii). Afectiunile sistemului nervos central sunt cauze mai putin frecvente de vertij. Acestea includ ischemia cerebrovasculara (flux sangvin insuficient spre o anumita parte a creierului), unele tumori cerebrale (neurinomul acustic, unele gliomuri si meduloblastoame), migrenele si scleroza multipla.vertijul de alte cauzeCauzele psihologice de vertij includ tulburarile afective cum ar fi depresia, tulburarile anxioase, tulburarile somatice, de personalitate sau abuzul de alcool. Pacientii ce asociaza ameteala cu atacuri de panica o descriu, de obicei, sub forma de vertij.
Alte cauze:
unele medicamente si droguri cum ar fi: anticonvulsivantele, antidepresivele, antihipertensivele, barbituricele, cocaina, diureticele (cum ar fi furosemidul), nitroglicerina, sedativele/hipnoticele (cum ar fi diazepamul).Bolile cardiovasculare cum ar fi ateroscleroza, insuficienta cardiaca congestiva, aritmiile (ritmuri anormale ale inimii) pot produce vertij prin scaderea fluxului de sange spre creier. Totusi, aceste conditii sunt asociate cu un alt tip de ameteala, denumit presincopa. Cauze rare de vertij si ameteala include abuzul de droguri, tulburari electrolitice, unele infectii cum ar fi cea cu virus herpetic, hipertensiune arteriala, traume, anemie, boala Alzheimer, boala Parkinson.
Diagnostic

Diagnosticul de vertij se pune pe baza simptomelor relatate de pacient si a unor investigatii specializate, care pun in evidenta starea aparatului vestibular, cum ar fi testele vestibulare, tomografia computerizata, examinarile auditive si examinari ale vaselor sanguine.

Tratament

Tratamentul tulburarilor vestibulare depinde de diagnostic. La pacientii cu simptome mai putin grave, vertijul poate disparea spontan fara tratament, odata ce factorul cauzator este eliminat. In cazurile mai grave si mai rezistente, se pot prescrie medicamente, masuri alimentare, reabilitarea folosind exercitii speciale sau chiar interventii chirurgicale. Solutia chirurgicala a vertijului este ultima solutie dintre metodele de tratament ale vertijului si este folosita intr-un numar mic de cazuri care sunt rezistente la tratamentul conservator. Interventia chirurgicala este efectuata, de exemplu, in cazul tumorii cerebrale sau pentru pacienti cu traumatisme craniene grave.

Creierul uman se adapteaza la semnalele patologice ale aparatului vestibular si ar putea sa apara o senzatie treptata de vertij, pana ce aceasta dispare. Totusi, este necesar sa duceti o viata pe cat de naturala posibil, pentru a va asigura functionarea normala a mecanismelor de adaptare. Exista seturi speciale de exercitii care au menirea sa dezvolte o astfel de adaptare (exercitii vestibulare), exercitii care ajuta organismul sa dezvolte abilitatea de a controla vertijul.

Tratamentul medicamentos poate fi utilizat in primele zile ale bolii pentru a usura simptomele acute. In cazurile de corectare spontana (spre exemplu, la vertijul pozitional be nign) nu este necesar sa se utilizeze medicamente pe termen lung uneori starea pacientului se imbunatateste spontan, chiar si fara tratament. Scopul administrarii de medicamente este si sa preintampine crizele. Antiemeticele (medicamente care preintampina vomatul) pot sa inlature simptomele ametelii si ale starii de voma, care insotesc, de obicei, crizele puternice de vertij. Se pot administra si sedative care micsoreaza capacitatea aparatului vestibular de a analiza semnalele patologice de la urechea interna. Anxioliticele sunt prescrise pentru senzatii de frica de scurta durata in timpul crizelor acute de vertij, in special in timpul vertijului pozitional. Aceste medicamente nu afecteaza cauza esentiala a afectiunii, dar au un efect de scurta durata pozitiv. Diureticele sunt folosite deseori in cazul Bolii Meniere, deoarece reduc volumul de endolimfa. Betahistina (Betaserc) este cel mai folosit preparat pentru tratarea vertijului recurent, el asigurand o vasodilatatie a vaselor sanguine de la nivelul urechii interne.

Dr. IOANA ALMAS

1 Comentariu Adauga comentariu Comentarii

    • aida Popescu
    • 14.12.2010

    Cam eliptic la subiect articolul! Intamplator am suferit de vertij paroxistic pozitional benign. Probabil ca cine a scris articolul nu prea are legatura cu acest domeniu. Mi se pare deosebit de important ca cei care sufera de aceasta afectiune sa stie ca poate fi tratata prin niste manevre (manevrele Epley) si nu prin tratament medicamentos. Doctorii de la Spitalul Panduri Sectia ORL sunt cei mai in masura sa puna acest diagnostic si sa aplice tratamentul (dr. Alexandru Pascu sau dr. Madalina Georgescu).

     

Adauga comentariu