Rh-ul negativ si sarcina

04-12-2014

Antigenul D sau factorul Rh determina clasificarea eritrocitelor in doua tipuri: eritrocitele care prezinta factor Rh si atunci ele se numesc Rh pozitive si eritrocite care nu prezinta factor Rh fiind Rh negativ.Descoperirea acestui antigen de catre Karl Landsteiner a determinat o rearanjare a notiunilor in medicina transfuzionala si intelegerea mai profunda a tuturor fenomenelor care apar in cazul incompatibilitatilor de grup sangvin. Astfel organismul unei persoane care nu are Rh pe eritrocite si primeste o transfuzie cu sange care are Rh pozitiv va reactiona ca si cum ar lua contact cu un corp strain sesizand prezenta unui virus sau a unui agent daunator si in consecinta, reactia nu va intarzia sa apara.

Rh-ul negativ si sarcina


Antigenul D sau factorul Rh determina clasificarea eritrocitelor in doua tipuri: eritrocitele care prezinta factor Rh si atunci ele se numesc Rh pozitive si eritrocite care nu prezinta factor Rh, fiind Rh negativ. DESCOPERIREA ACESTUI ANTIGEN de catre Karl Landsteiner a determinat o rearanjare a notiunilor in medicina transfuzionala si intelegerea mai profunda a tuturor fenomenelor care apar in cazul incompatibilitatilor de grup sangvin.

Astfel, organismul unei persoane, care nu are Rh pe eritrocite si primeste o transfuzie cu sange care are Rh pozitiv va reactiona ca si cum ar lua contact cu un corp strain, sesizand prezenta unui virus sau a unui agent daunator si, in consecinta, reactia nu va intarzia sa apara.

Organismul incearca sa distruga acest Rh, dar odata cu Rh-ul vor avea de suferit si eritrocitele (globulele rosii) pe suprafata carora se afla antigenul, organismul distrugandu-le si pe ele, aparand manifestari asemanatoare anemiilor. Un fenomen asemanator apare si in cazul femeilor insarcinate cu Rh negativ, tatal avand Rh pozitiv, iar fatul Rh pozitiv atunci cand sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh.

Pentru mamele tinere, de retinut este faptul ca primul nascut, de regula, este sanatos, dar pentru urmatorii copii, in absenta unui tratament corespunzator, riscul ca aceasta incompatibilitate sa determine decesul nounascutului este crescut. In cazul in care ambii parinti sunt Rh negativ, atunci nou-nascutul va avea si el Rh negativ, pericolul incompatibilitatii fiind astfel inlaturat. In cazul femeilor gravide este obligatorie determinarea grupului sangvin si a Rh-ului, aceeasi procedura aplicandu-se si in cazul tatalui copilului. Aceasta determinare trebuie facuta la inceputul sarcinii, inclusiv pentru sarcinile nedorite. In cazul mamelor cu Rh negativ primul pas il reprezinta preventia eventualelor complicatii de pe parcursul sarcinii; astfel daca prezenta anticorpilor anti- Rh nu a fost evidentiata in prima parte a sarcinii, atunci determinarea acestora se va repeta in saptamana 28 de sarcina.

Daca acestia sunt absenti, se administreaza intramuscular globulina anti-Rh (vaccin anti D sau anti Rh); dozarea anticorpilor repetandu-se in saptamana 40 de varsta gestationala si, daca acestia sunt absenti, atunci se administreaza intramuscular din nou globulina anti D. Dupa nastere, daca nu s-a facut administrarea de la 40 de saptamani, se dozeaza anticorpii anti-Rh la mama si se determina Rh-ul nou nascutului.

Daca Rh-ul copilului este pozitiv, iar anticorpii la mama - absenti, se administreaza globulina anti D in primele zile de la nastere. Alte situatii in care profilaxia cu imunoglobulina anti D este indicata sunt urmatoarele: sangerare in trimestrul I sau II; avort spontan sau la cerere (chiuretaj); inainte de o amniocenteza; cazuri documentate ecografic de hematom decidual; in cazurile de moarte fetala. Deoarece antigenele Rh apar inca din a 30-a zi de la conceptie, se recomanda ca in cazurile mamelor Rh negativ cu sarcina ectopica sa se administreze profilactic imunoglobulina anti D.Daca anticorpii anti-Rh si-au facut simtita prezenta, atunci este necesara evaluarea gradului de afectare fetala, precum si a gradului de anemie a fatului. Aceasta se face prin titrarea anticorpilor; la titruri de 1/16 sau mai mari se realizeaza amniocenteza.

Daca titrurile sunt mici, atunci o monitorizare prin ecografie care poate releva o marire de volum a abdomenului fetal, a ficatului si splinei fetale sau prezenta edemului este suficienta. De asemenea, ecografia Doppler a fluxului sangvin fetal reprezinta o metoda de evaluare a afectarii fetale capabila sa inlocuiasca amniocenteza.

Atunci cand apar afectari severe ale fatului, masurile terapeutice sunt: la peste 32-34 saptamani de sarcina se poate declansa nasterea prematura urmata de o terapie intensiva dupa nastere. "Misteriosul" Rh nu mai pune atat de multe probleme tinerelor mame, doar ca acestea trebuie sa se prezinte din timp la medicul ginecolog si, impreuna cu acesta, sa incerce mai intai sa previna eventualele riscuri si apoi sa trateze daca mai este nevoie.


Aboneaza-te la newsletterul DONA