04.08.2011Pierderea memoriei

In mod obisnuit, cele traite de noi in trecut, chipurile oamenilor pe care i-am cunoscut, aspectul locurilor prin care am trecut, gandurile, lucrurile spuse, auzite sau citite, nu dispar dupa ce faptul s-a consumat, putandu-le reproduce in minte, dupa o perioada de la momentul cand s-au petrecut. O melodie pe care am mai auzit-o, un loc, un obiect pe care l-am mai vazut, o persoana pe care am mai intalnit-o etc, ne apar, cand le percepem din nou, ca ceva familiar, adica le recunoastem. Unul din lucrurile cele mai frustrante din viata noastra este atunci cand incepem sa uitam. S-a intamplat vreodata sa nu va mai amintiti numele unei persoane apropiate sau locul in care ati pus un anume obiect? Cu siguranta nu a fost un lucru placut si a devenit ceva ingrijorator...

Ce este memoria?

Memoria este un proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, cunostintelor din trecut. Ea defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice. Fara memorie, am trai numai prezentul clipei, am fi in permanenta pusi in fata unor situatii noi, adaptarea devenind, practic, imposibila.

In cea mai mare parte a timpului, memoria functioneaza in mod automat: inregistram tot ce se intampla in jurul nostru, fara a face vreun efort, insa putem de asemenea sa ne focalizam atentia voluntar asupra unui aspect sau altul si sa incercam sa-l retinem.

Ce este pierdere memoriei?

Pierderea memoriei sau amnezia se refera la imposibilitatea de reamintire a evenimentelor din trecut sau a informatiilor inmagazinate. In functie de cauza sa, amnezia se poate instala subit sau treptat, iar pierderea memoriei poate fi temporara sau permanenta. Toata lumea spune ca odata cu inaintarea in varsta, dupa 50 sau 60 de ani, memoria incepe sa ne joace feste. Cercetatorii insa, contrazic aceasta afirmatie, sustinand ca pierderea memoriei nu are absolut nimic in comun cu varsta. Desi procesul de imbatranire duce in mod normal la dificultatea de a invata si de a retine informatii noi, ea nu este responsabila si de pierderile insemnate de memorie decat daca este insotita de o boala.

Care sunt cauzele care duc la pierderea memoriei?

In ceea ce priveste cauzele ce determina pierderea memoriei, acestea pot fi multiple:

leziune a ariilor cerebrale legate de functiile memoriei, de origine vasculara (accident vascular cerebral), tumorala, traumatica, infectioasa (encefalita), degenerativa (boala Alzheimer), hemoragica.criza de epilepsie sau un soc.boala Parkinson, hidrocefalia.depresia si anxietatea. O persoana anxioasa sau depresiva are dificultati in a retine informatiile din cauza lipsei de motivatie si a deficitului de atentie. hipotiroidismul detemina o scadere a capacitatilor intelectuale.consumul anumitor medicamente ca, de exemplu, somnifere, tranchilizante, sedative. Utilizarea lor pe o durata lunga de timp induce adesea o imposibilitate de a memora si de a fixa evenimente recent petrecute.consumul de droguri este una din cauzele pierderii memoriei la tineri.deficitul de vitamine: de vitamna B1, observata mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov), de vitaminele B12 , B6, B9, C, E, deficitul in fosfor si magneziu.
In ceea ce priveste factorii favorizanti ai pierderii memoriei, ei pot fi multipli:
malnutritia sau alcoolismul cronic pot cauza pierderea memoriei din cauza deficitului in vitamine. Pierderea memoriei este progresiva daca nu se opreste consumul de alcool sau nu se creste aportul nutritional.unele boli organice ca hipertensiunea arteriala, diabetul, dislipidemia care determina o vascularizatie deficitara la nivelul ariilor cerebrale responsabile de memorie.stresul cronic si tulburarile de somn care duc la scaderea capacitatii de concentrare si de memorare.
Care sunt efectele pierderii memoriei?

Pierderea memoriei are efecte devastatoare asupra persoanei in cauza, dar mai ales asupra anturajului sau. De la agresivitate, iritabilitate si tulburari psihomotorii la fatigabilitate, apatie, indiferenta si pasivitate, toate sunt schimbari progresive ce intervin in personalitatea persoanei cu tulburari de memorie. Pierderea memoriei poate devein, de asemenea, periculoasa in viata de zi cu zi, de exemplu uitarea gazului deschis poate provoca un incendiu, uitarea robinetului deschis poate duce la o inundatie etc.
Pierderea memoriei, in special la pacientii varstnici, duce intr-un final la o pierdere totala a autonomiei, devenind incontinenti pentru materii fecale si urina, inacapabili a se mai deplasa, necesitand o toaleta corporala completa si ajutor pentru a se alimenta. Riscul mare de a dezvolta escare si infectii, in special pulmonare si urinare, face, intr-un final, sa survina decesul.

Cui sa ne adresam in cazul aparitiei tulburarilor de memorie?

In cazul in care observati ca apar din ce in ce mai des episoade de confuzie, uitare, de lipsa a puterii de concentrare si de memorare, ar fi bine sa va adresati unui medic neurolog, psihiatru sau unui medic geriatru, in cazul persoanelor varstnice. Un examen clinic corect, o anamneza corecta, un set de analize bine tintite (vitamine, homoni tiroidieni, glicemie, enzime hepatice, colesterol, markeri ai diferitelor afectiuni ce pot provoca pierderi ale memoriei etc), electroencefalograma, examene complementare de imagerie cerebrala (computer tomograf, rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie cerebrala, tomografie cu emisie de pozitroni etc) si testele de memorie pot pune diagnosticul cauzelor pierderii memoriei si initierea un tratament corect.

Cum tratam/prevenim pierderea memoriei?

Tratamentul depinde de cauza pierderii memoriei.

tratamentul pierderii memoriei din cauza depresiei si anxietatii este unul psihiatric si psihologic (psihoterapie), vizand o medicatie antidepresiva si readucerea in constienta subiectului a evenimentelor uitate.tratamentul pierderii memoriei din cauze organice este mai dificil deoarece, de cele mai multe ori, sunt prezente leziuni cerebrale. In aceste cazuri este asteptata evolutia naturala, iar tratamentul se instituie in asa fel incat sa previna agravarea starii amnezice actuale.
Cateva sfaturi care va pot ajuta la prevenirea pierderii memoriei, astfel incat sa va simtiti increzatoari in viata de zi cu zi.

Exercitii de memorie. Un creier activ functioneaza mai bine decat un creier nefolosit, fiind capabil sa memoreze, sa analizeze si sa rezolve situatii cu mai multa usurinta si rapiditate. Exercitiile de memorare cu ajutorul rimelor sau cu ajutorul analogiilor ajuta la o mai buna fixare a informatiilor. Memoratul unui citat, unei poezii, rebusul, integramele, calculul facturilor de utilitatii va pun memoria la lucru.Concentrarea atentiei. Simpla concentrare a atentiei ajuta deseori la retinerea informatiei. Unele lucrurile pur si simplu le uitam pentru ca nu ne concentram suficient atunci cand obtinem informatia. Odihna suficienta. Efectele privarii de somn au ca urmare o diminuare a atentiei si a capacitatii de memorare. Un somn bun de noapte, in fiecare noapte, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma. Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de ajutor. Pastrarea unui interes real si evitarea distragerilor. Memoria este selectiva si retine, in special, bucati de informatie pe care le consideram interesante si necesare. Uitam foarte repede lucrurile pe care le consideram inutile. O mai mare implicare in ceea ce facem, evitarea realizarii mai multor sarcini in acelasi timp, fac ca mintea sa foloseasca toate resursele pentru o mai buna memorare. E bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage atentia, cum ar fi telefonul mobil, televizorul, radioul, inainte de inceperea unei activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat memorarea pe termen lung.Acordarea unei pauze in timpul procesului de memorare. Oprirea din activitatea de memorare la fiecare 45 minute de repetat, ofera sansa creierului sa se improspateze si sa echilibreze partile repetate, rezultand o retinere mai buna.Exercitii fizice regulate. Exercitiile fizice sunt bune atat pentru inima, cat si pentru creier. Oxigenati-va creierul, practicand zilnic exercitii de respiratie in fata ferestrei deschise, practicand sporturi precum inotul, alergatul, mersul pe bicicleta etc.Alimentatie sanatoasa. Consumati alimente bogate in vitamenele A, E, D, C, B1, B6, B12, fosfor, magneziu, paine integrala, germeni de grau, peste, galbenus de ou, alune, spanac, broccoli etc.Renuntarea la fumat si scadearea consumului de cofeina. Foarte multe studii arata ca fumatul afecteaza abilitatea creierului de a procesa informatiile in mod adecvat. Cafeaua in cantitati exagerate duce la deprivare de somn, anxietate, nervozitate. Increderea in sine. Persoanele care sunt tot timpul anxioase produc hormoni de stres care afecteaza memoria. Daca persoana are incredere in sine cand intreprinde ceva, se simte mai bine si gandeste mai bine.
Dr. Ioana Almas, medic rezident geriatrie INGG Ana-Aslan

• Up
• Down
• 8 voturi pozitive
• Tipareste
• Trimite prin Yahoo! Messenger