Migrena - O durere de cap...innabusitoare!

04-12-2014

Migrena este o durere de cap episodica de obicei unilaterala, caracterizata prin multiple modificari neurologice gastrointestinale autonome. Migrena are intensitate variabila este localizata de obicei doar pe o jumatate de cap (pana la 40% din cazuri poate fi si bilaterala) poate fi pulsatila (ai senzatia ca inima iti bate in cap) si in mod caracteristic e agravata de activitati fizice banale precum urcatul sau coboratul scarilor uneori chiar si de simpla miscare a capului. In general durerea este atat de severa incat impiedica realizarea activitatilor cotidiene - iar dupa ce in sfarsit a trecut ramai cu o senzatie de oboseala.

Migrena - O durere de cap...innabusitoare!


Migrena este o durere de cap episodica, de obicei unilaterala, caracterizata prin multiple modificari neurologice, gastrointestinale, autonome. Migrena are intensitate variabila, este localizata, de obicei, doar pe o jumatate de cap (pana la 40% din cazuri poate fi si bilaterala), poate fi pulsatila (ai senzatia ca "inima iti bate in cap") si, in mod caracteristic, e agravata de activitati fizice banale, precum urcatul sau coboratul scarilor, uneori chiar si de simpla miscare a capului. In general, durerea este atat de severa, incat impiedica realizarea activitatilor cotidiene - iar dupa ce, in sfarsit, a trecut, ramai cu o senzatie de oboseala.

Cefaleea este, de regula, insotita si de alte simptome: greata, varsaturi, anorexie (lipsa poftei de mancare), sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) si la zgomote (fonofobie), amorteala, dificultate in vorbire si tulburari ale somnului. Alteori pot aparea: vedere incetosata, diaree, crampe abdominale, paloare faciala, senzatia de caldura sau de frig si racirea extremitatilor. Atacul migrenos poate dura ore, zile, uneori chiar saptamani in sir.

Mecanism

Intelegerea mecanismelor fiziopatologice ale migrenei a suscitat interesul multor cercetatori, in scopul identificarii unor mijloace terapeutice cat mai eficace. Un alt punct de interes l-a constituit elucidarea mecanismelor care genereaza atacurile repetitive de migrena. Modificarile in excitabilitatea corticala par o explicatie plauzibila si studiile efectuate in ultimii ani au pus in evidenta date contradictorii privind excitabilitatea corticala intre episoadelecritice, unele aducand argumente in favoarea hiperecitabilitatii, iar altele in favoarea hipoexcitabilitatii corticale.

O posibila explicatie ar fi determinismul poligenic al migrenei, tabloul diferit al mutatiilor genice influentand variabil excitabilitatea neuronala. Scaderea fluxului sanguin cerebral, secundar generalizarii starii de hipoexcitabilitate corticala, determina declansarea aurei, urmata de cresterea brusca a fluxului sanguin cerebral, declansandu-se durerea de cap. Un rol important in declansarea migrenei il are descarcarea in sange a serotoninei.

Serotonina este o substanta biochimica stocata in plachetele sangvine (trombocite) secretata natural de catre organismul uman. Atunci cand serotonina este eliberata in sange, vasele sangvine se contracta (se ingusteaza). Deoarece serotonina este eliminata din organism de catre rinichi, nivelul ei la nivelul creierului se epuizeaza, cea ce determina dilatarea vaselor sangvine de la acest nivel.

Aceasta dilatare determina durerea la nivelul nervilor din vecinatate, cea ce poate determina migrena. "Migrena menstruala", apare datorita scaderii concentratiei sanguine de hormoni estrogeni si progesteron. (cel mai frecvent apare inainte de primele zile ale menstruatiei).In aceasta situatie, administrarea de estrogeni premenstrual poate ameliora cefaleea, fara sa afecteze in vreun fel menstruatia (fapt care nu mai este valabil in cazul administrarii de progesteron). Poate aparea si la consumatoarele de anticonceptionale orale.

"Pilulele" pot genera sau agrava o cefalee sau pot ameliora o cefalee preexistenta. Tulburarile vestibulare sunt cel mai adesea vazute la forma de baza a migrenei. La acest tip de migrena, vertijul preceda o criza de durere de cap; poate sa dureze de la cateva minute la pana peste o ora si este insotit de zgomot in urechi, ameteala, voma si alte simptome neurologice.

Clasificare:

Episodul de migrena a fost impartit in cinci faze:

Premonitorie (prodromala): consta in modificari de comportament, emotionale, ce apar cu una sau doua zile inaintea cefaleei;

Aura este a doua faza, care daca este prezenta, precede cu 15-60 minute cefaleea; A treia faza este cefaleea propriu-zisa;

Rezolutia cefaleei este a patra faza; Ultima faza persista cateva zile si este caracterizata prin slabiciune si stare de confuzie.

In timpul prodromului, persoana se poate simti obosita, iritata, cu scaderea puterii de concentrare sau depresie. Acest stadiu dureaza aproximativ 24 de ore si precede aura. Aura consta intr-o scadere lenta a acuitatii vizuale, cu un varf care poate consta in pierderea acuitatii vizuale pe jumatate de camp la fiecare ochi. In plus fata de aura, bolnavii de migrena pot vedea lumini scantaietoare, zig-zag-uri luminoase, intepaturi sau arsuri sau slabiciune la nivelul muschilor de pe o parte a corpului.

In cel de-al 3-lea stadiu este cel al cefaleei insasi, care este de obicei o durere severa, pulsatila pe o parte a capului, accentuata de obicei de lumina puternica sau sunete si poate fi acompaniata de greata si varsaturi.

Cel de-al 4-lea stadiu este cel al postcefaleei caracterizat de fatigabilitate si epuizare fizica. Migrena clasica poate apare pe o singura sau pe ambele parti ale capului.

Factori de risc:

[i]factori de stres[/i]; [i]factori alimentar[/i]i; [i]factori senzoriali[/i]. [i]Factorii de stres[/i] pot fi: depresia; socul; modificari in rutina zilnica; excitarea; furia. [i]Factorii alimentari[/i] includ: ciocolata; branza; vinul rosu; mancaruri prajite. [i]Factorii senzoriali[/i] includ: lumina puternica; mirosurile puternice; zgomotele puternice.

In plus, migrena poate fi pusa in legatura cu unele medicamente: Nitroglicerina; Litiu; Anumite antihipertensive; Anumite antiinflamatoare; Anumite bronhodilatatoare.

Poate fi pusa, de asemenea, in legatura cu modificari hormonale: perioada menstruala; tratamentele hormonale; anticonceptionalele. Pacientii au adesea o istorie familiala de migrene

Simptomele migrenei:

Simptomele migrenei includ:

durere pulsatila sau surda intr-o singura sau in ambele parti ale capului;

greata, varsaturi;

diaree;

tulburari vizuale (pete luminoase, zig-zaguri luminoase, lumina scantaietoare);

sensibilitate la lumina, sunete, mirosuri;

oboseala;

confuzia;

congestia nazala;

frisoane;

transpiratii;

anxietate;

sensibilitate la atingerea scalpului;

senzatia de maini si picioare reci.

Migrena la copii si adolescenti

Si copiii sufera de dureri de cap si migrene inca de la cele mai mici varste. Durerea de cap poate aparea izolat - migrena propriu-zisa, sau poate aparea in unele infectii virale, cum ar fi gripa ori poate fi generata de miopie, de situatii emotionale intense, stres, oboseala, suprasolicitarea vederii in timpul lucrului la computer sau in timpul lecturii in conditii improprii - lumina insuficienta, apropierea prea mare de carte etc.

De asemenea, mai rare, tumorile cerebrale sunt insotite de dureri de cap, dar atunci exista si alte simptome: deficit de echilibru, coordonare, tulburari de mers, de vedere etc. Copiii si adolescentii descriu migrena ca pe o durere de cap foarte intensa, pulsatila, ce porneste de obicei din zona fruntii si ochilor, inrautatindu-se treptat si accentuandu-se la orice miscare. Pe langa tratamentul recomandat in mod special de pediatru, care trebuie administrat imediat, de la primele simptome, medicii le recomanda parintilor ca in timpul migrenei sa aseze copilul pe pat, intr-o camera aerisita, linistita si mai racoroasa, in care sa se traga draperiile. Se poate pune o batista umeda pe fruntea micutului.

Atat timp cat nu exista cauze obiective ale migrenei, medicii recomanda evitarea factorilor ce favorizeaza instalarea ei. Asadar, copiii trebuie: sa manance regulat, sa nu sara peste mese; sa respecte un orar de somn cat mai sanatos; sa faca sport cu regularitate si moderatie; sa fie invatati sa evite stresul, organizandu-si cat mai bine activitatea; sa urmareasca si sa identifice eventuale alimente, activitati, exercitii fizice etc. ce au ca urmare instalarea migrenei ; parintii trebuie sa fie de asemenea atenti la acesti factori, sa rememoreze si sa-si noteze lucrurile semnificative premergatoare instalarii migrenei. Tratamentul Tratamentul are loc in doua mari directii: pe de o parte, tratamentul crizelor insesi, si pe de alta parte, un tratament orientat catre preintampinarea aparitiei crizelor.

Ca tratament medicamentos util in preventia migrenei, exista variate clase de medicamente ce s-au dovedit utile. Acestea sunt: beta-blocante (propranolol, nadolol, atenolol), antidepresive triciclice (amitriptilina, imipramina), inhibitori ai recaptarii serotoninei (fluoxetina), antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofenul, ketorolac), anticonvulsivante (valproat, fenitoin) si blocante de calciu (verapamil).

Pentru ameliorarea simptomelor din episodul acut (din timpul crizei) exista, din pacate, doar cateva medicamente disponibile (anumiti derivati de ergot si triptani). Acestea sunt extrem de eficiente si trebuie administrate la cei cu migrena clasica (cu aura) in faza premonitorie, iar la cei cu migrena comuna (fara aura) imediat ce incepe cefaleea. Preparatele sunt disponibile in forme injectabile (intravenos sau subcutanat), sub forma de tablete si supozitoare.

Atunci cand apar semne clare de vertij cu migrena, este bine sa se prescrie medicamente de tip betahistin (Betaserc), care normalizeaza functia echilibrului in sistemul nervos central si in irigarea cu sange a urechii interioare. Trebuie insa tinut intotdeauna cont de faptul ca aceste medicamente au importante reactii adverse si contraindicatii de administrare (le gasiti prezentate in prospect). De aceea, e important ca strategia terapeutica sa fie stabilita numai de catre medicul neurolog, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.

Foarte adesea, o criza de durere de cap este insotita de o schimbare de dispozitie, hipersensibilitate, slabiciune, ameteala, voma si, de asemenea, vertij. Dupa ultimele date, in jur de 70% din pacientii cu migrena reclama vertij de o intensitate si un caracter variabil. Mai mult decat atat, tulburarile vestibulare apar atat in timpul crizelor de migrena, cat si intre acestea.

Ca variante de tratament nemedicamentoase se numara:

comprese reci aplicate pe frunte;

repausul intr-o camera linistita;

masajul bland al capului;

acupunctura;

electrostimulare cutanata;

tehnici care directioneaza fluxul de sange de la nivelul capului care determina presiunea la nivelul tamplelor.

Profilaxia Crizelor de Migrena

Dieta, alimentarea regulata., excluderea produselor care provoaca crize de migrena, cum ar fi ciocolata, coca, nucile, citricele, fasolea, rosiile, telina, branza si bauturile cum ar fi: vinul sec, mai ales cel rosu, sampania si berea;

Un stil de viata sanatos si implicarea in sport, care creeaza o stare emotionala pozitiva, prin care se preintampina crizele;

Reglare a tensiunii emotionale;

Limitare a influentelor existente in exterior (televiziunea, radio, telefonul) in cazurile in care este posibil;

Petrecerea timpului liber intr-un mod activ si varia;

In ciuda vremii caniculare de afara, o dieta bogata in lichide (apa plata, sucuri naturale, cu evitarea cafelei, si a bauturilor de tip, cola,) poate preveni eficient atacurile de migrena.

Dr. Lavinia Vija


Aboneaza-te la newsletterul DONA