09.09.2011Ingrijirea persoanelor cu boala Alzheimer

Ingrijirea persoanelor cu boala Alzheimer este o sarcina dificila, poate chiar coplesitoare uneori, deoarece fiecare zi aduce noi provocari, apartinatorii trebuind sa se adapteze la modificarile de comportament ale bolnavilor in functie de stadiul afectiunii, ei insisi avand un risc crescut de morbiditate si depresie, mai ales daca nu au un suport adecvat din partea familiei, prietenilor, medicilor si comunitatii. In ingrijirea persoaneler care sufera de boala Alzheimer trebuie respectate demnitatea, independenta, automultumirea si participarea acestora.

Confruntarea cu diagnosticul de boala Alzheimer poate fi stresanta, infricosatoare si coplesitoare pentru apartinatori, care trebuie sa faca un bilant al situatiei, sa se informeze cat mai mult despre aceasta boala (pliante, brosuri, internet, casete video), sa discute cu medicul orice nelamuriri sau intrebari pe care le are in legatura cu boala, optiunile de tratament si de ingrijire, sa discute cu alte persoane care trec prin aceeasi situatie, deoarece este utila impartasirea experientelor proprii, sa observe starea pacientului de-a lungul zilei pentru a putea identifica perioadele in care pacientul este mai putin confuz sau mai cooperant, pentru a putea stabili o rutina zilnica ( orarul meselor, imbaierea, activitati si exercitiu fizic etc).
Comunicarea poate fi o provocare deoarece uneori pot aparea dificultati in a intelege si in a va face intelesi. Apartinatorii trebuie sa fie atenti la nevoile pacientului, sa incerce sa minimalizeze zgomotele din mediu (radioul, televizorul), astfel incat pacientul sa se poata concentra mai usor. Se va realiza contactul vizual, adresandu-i-se pe nume, cu o tonalitate calma, blanda, folosind cuvinte simple si propozitii scurte. Se va acorda sufient timp pentru raspuns, fara a intrerupe pacientul, iar in cazul in care are dificultati in gasirea cuvintelor, acestea pot fi sugerate cu blandete. Uneori este frustrant ca cineva drag nu va mai recunoaste, dar trebuie sa-i reamintiti permanent cine sunteti.

Alimentatia. Mesele trebuie vazute ca oportunitati de interactiune sociala, pacientii trebuie incurajati sa manance singuri sau cu ajutor minim, cat mai mult timp. Trebuie respectat orarul meselor cu care sunt obisnuiti, intr-o ambianta linistita (apartinatorii trebuie sa fie pregatiti sa se adapteze la nevoile schimbatoare ale bolnavilor); se vor utiliza: vesela si tacamuri, care promoveaza independenta, iar daca au dificultati in utilizarea lor, pot fi inlocuite (de exemplu, utilizarea unui bol in locul unei farfurii, a unor tacamuri cu manere mai mari, cani cu capac sau paie pentru a bea mai usor etc.). Mancarea trebuie sa fie gustoasa, sa aiba gust familiar, sa aiba textura si culoare diferite, impartita in mese principale si gustari. Pacientul poate sa aleaga dintr-un numar limitat de feluri de mancare, trebuie incurajat sa consume cat mai multe lichide, pentru a evita deshidratarea. Odata cu progresia bolii, pot aparea dificultati la mestecarea si inghitirea alimentelor( se vor alege alimente de consistenta moale, eventual se pot pasa). Se va mentine o buna igiena orala si vizite periodice la medicul stomatolog.

Imbaierea. Pentru unii bolnavi, imbaierea poate fi o experienta infricosatoare sau generatoare de confuzie. Din aceste motive, in cadrul rutinei zilnice, trebuie aleasa perioada in care bolnavul este mai lucid, mai cooperant. Trebuie acordata atentie temperaturii apei cat si obiectelor necesare, care trebuie sa fie la indemana. Bolnavul trebuie asistat pas cu pas si incurajat sa se imbaieze singur, pe cat posibil. Pentru a preintampina accidentarile, pot fi utilizate bancute de dus, covorase antiderapnate etc.

Hainele si imbracatul pot crea dificultati persoanelor cu dementa. Apartinatorii trebuie sa aleaga haine confortabile, u�or de intretinut, de imbracat sau dezbracat (se vor evita hainele cu multi nasturi sau fermoare), sa-i incurajeze sa se imbrace singuri, fara graba. Hainele pot fi aranjate in ordinea imbracarii, iar in cazul in care prezinta dificultati, pacientii pot fi indrumati prin instructiuni formulate clar, usor de inteles.

Activitatile pe care le pot desfasura trebuie sa utilizeze si sa consolideze cunostintele si abilitatile deja deprinse si sa fie prezente pe cat posibil in rutina zilnica. De exemplu, pot fi incurajati sa participe la prepararea mancarii, la aranjarea mesei etc, iar daca prezinta semne de frustrare sau agitatie, atunci pot fi asistati pas cu pas pana la sfarsitul activitatii, favorizand astfel consolidarea functiilor executive si mentinerea sentimentului de autocontrol.

Incorporarea exercitiilor fizice in rutina zilnica este benefica pentru pacient, imbunatatind somnul. Trebuie alese activitati placute cum ar fi: plimbarile, inotul, dansul, gradinaritul. De exemplu, se poate incepe cu o plimbare scurta si progresiv sa se mareasca distanta, cu atentie asupra semnelor de oboseala sau disconfort. Asteptarile trebuie sa fie intotdeauna realiste, acordandu-se cat mai multa independenta.

La aparitia incontinentei sfincteriene, a tulburarilor de somn, starilor de agitatie, halucinatiilor, ideatiei delirante, deambularii (pleaca de acasa, vagabondeaza pe strazi), trebuie contactat medicul curant.

Incontinenta sfincteriana. Odata cu progresia bolii, multi pacienti pot avea tulburari de control sfincterian sau chiar incontinenta, fapt suparator atat pentru acestia, cat si pentru apartinatori, deoarece reprezinta o dificultate in plus. Indicat ar fi stabilirea unui orar pentru a merge la toaleta, in timpul zilei (de exemplu din 3 in 3 ore), fara a astepta ca pacientul sa solicite. Trebuie observate semnele care pot sugera existenta necesitatilor fiziologice (nelinistea, incepe sa intinda sau sa traga de haine) si sa se actioneze rapid. Toaleta trebuie sa fie cat mai aproape de pacient. Apartinatorii trebuie sa fie intelegatori atunci cand apar accidente, sa pastreze calmul si sa linisteasca bolnavul, daca este suparat sau jenat. Se va evita administrarea excesiva de lichide in cursul serii. Noaptea se pot folosi eventual absorbante specifice.

Tulburarile de somn. Multi pacienti prezinta tulburari de somn, de la insomnie, pana la inversarea rimului somn-veghe. Se va incerca stabilirea unui orar de somn, intr-o ambianta linistita, se pot lasa aprinse dispozitive de iluminat in dormitor, pe hol si in baie, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat, confuz, in cazul in care se trezeste. Activitatile mai solicitante pot fi programate mai devreme, in cursul zilei, eventual, dimineata si se va limita somnul in timpul zilei. Se vor evita alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, cola, ciocolata, bauturi energizante).

Halucinatiile si ideatia deliranta pot aparea odata cu progresia bolii. In acest sens se va evita contrazicerea pacientului, se va incerca linistirea acestuia si distragerea atentiei catre alt subiect sau activitate. Apartinatorii trebuie sa se asigure ca bolnavul nu are la indemana obiecte cu care se poate rani.

Deambularea. Un aspect important al ingrijirii este mentinerea bolnavului in siguranta; unii pacienti au tendinta de a pleca de acasa si de a umbla pe strazi fara scop, fara a putea sa-si regaseasca drumul inapoi. Pentru a putea controla acest aspect, apartinatorii trebuie sa tina usile incuiate (eventual instalarea unei a doua incuietori, mai sus sau mai jos fata de cea cu care bolnavul este familiarizat), pot atasa mijloace de identificare (de exemplu, bratari medicale), pot anunta vecinii si autoritatile ca bolnavul are aceasta tendinta, pot pastra poze sau inregistrari video recente (pentru o identificare mai usoara, in cazul in care persoana se pierde).

Pentru a preveni accidentarile sau deambularea, apatinatorii trebuie sa identifice si sa corecteze riscurile legate de siguranta casei. Trebuie instalate incuietori sigure la usi si ferestre (in special, daca pacientul are tendinta la deambulare), la debara sau dulapurile unde sunt tinute substante toxice (detergenti, produse de curatat) sau medicatia, pentru a se preveni ingestia accidentala, dar se va renunta la incuietorile de la baie (deoarece bolnavul se poate incuia accidental); se vor indeparta obiectele ascutite, brichete, chibituri; casa trebuie sa fie ordonata si bine iluminata, eventual se pot indeparta covorasele sau alte obiecte care pot favoriza caderile.

Pentru multi apartinatori, odata cu progresia bolii, vine un moment in care se simt depasiti de situatie, fiind necesara internarea intr-o institutie de tip camin-spital, dar indiferent de stadiul bolii, cel mai important este sa nu-i uitati pe cei ce uita.

Dr. Alexandra Barjoveanu
Medic rezident psihiatrie

• Up
• Down
• 7 voturi pozitive
• Tipareste
• Trimite prin Yahoo! Messenger