09.11.2011Hepatita acuta virala tip A
Hepatita acuta virala tip A (HVA) este o afectiune specifica omului, cu infectiozitate ridicata, ce afecteaza mai frecvent copiii si tinerii. Cunoscuta inca din secolele trecute ca "icter de campanie" si descrisa dupa cel de-al doilea razboi mondial ca entitate separata, cu transmitere digestiva si incubatie scurta, virusul hepatitei A a fost izolat in 1973 de Purcell, stabilindu-se astfel si agentul etiologic al afectiunii. O mare parte a pacientilor afectati de virusul hepatitei A nu prezinta simptome ale bolii, insa acestea pot raspandi virusul. Uneori simptomele pot fi fruste incat pot fi trecute cu vederea. Simptomele sunt mai evidente la persoanele in varsta decat la copii.
Simptomatologia clinica se desfasoara in 4 perioade:
1. Incubatia - reprezinta perioada cuprinsa intre momentul expunerii la infectie si aparitia primelor simptome clinice. Aceasta etapa dureaza intre 15 si 45 zile in functie de doza infectanta de virus. Desi simptomatologia nu a debutat, pacientul respectiv este contagios.
2. Perioada preicterica are o durata de 2-7 zile si pot aparea urmatoarele forme de debut:
debutul digestiv (60-80%) se manifesta prin anorexie, greturi, voma, tulburari de gust si miros, dureri in epigastru (partea superioara a abdomenului) si meteorism (balonare);debutul cu manifestari generale cu astenie, cefalee, febra moderata, dureri musculare cu durata de 3-5 zile, putand fi confundate cu simptomele gripei;debutul cu manifestari pseudoreumatismale (dureri articulare simetrice ce apar mai ales noaptea, nefiind insotite de tumefactie articulara);debutul cu simptome cutanate (5-10%) este caracterizat prin eruptie cutanata insotita de prurit;debutul neuropsihic cu astenie, cefalee, deficit de concentrare, agitatie, accentuate in formele grave;debutul cu manifestari atipice care simuleaza afectiuni abdominale pseudochirurgicale (apendicita, panceatita);In cazul copiilor mari si adultilor pot aparea dureri in hipocondrul (partea laterala a abdomenului) drept cu 1-2 saptamani inainte de debutul icterului.
3. Perioada de stare, se caracterizeaza prin aparitia icterului la nivelul ochilor si al tegumentelor, care poate persista cel mai adesea 1-3 saptamani. In aceasta etapa nivelul bilirubinei creste semnificativ. Aparitia icterului este precedata de emisia de urini hipercrome (bere bruna) si scaune decolorate. La copii apare masca hepatitica ce consta in buze si pometi rosii si paloare periorala. Ficatul, si in unele cazuri, splina au dimensiuni crescute fiind sensibile la palpare.
4. Convalescenta
In aceasta etapa, simptomatologia se remite, iar refacerea completa survine in 2-6 luni.
In formele severe de boala se accentueaza tulburarile digestive si apar manifestari hemoragice reprezentate de gingivoragii, epistaxis (sangerare nazala), hemoragie digestiva exteriorizata prin hematemeza sau melena.
Populatia vizata
Hepatita acuta virala de tip A este o afectiune a carei aparitie poate fi corelata cu probleme de igiena si conditii socio-economice precare. Boala poate aparea la orice varsta, insa copiii reprezinta categoria care este cel mai adesea afectata. Perioada in care bolnavul este contagios incepe cu 2-3 saptamani inainte de debutul icterului si se mentine inca 3-7 zile dupa.
Transmiterea este predominant fecal-orala, dar in conditii de mare promiscuitate este posibila transmiterea prin contact interuman strans. Posibilitatile cele mai frecvente de transmitere a VHA sunt: contactul direct, mainile murdare, apa sau alimentele contaminate (carne, lapte, creme, produse de patiserie, scoici, stridii si alte moluste care provin din ape poluate, ce au fost insuficient preparate termic).
Diagnosticul se stabileste clinic (pe baza simptomelor prezentate) si paraclinic (prin evidentierea valorilor modificate ale transaminazelor, bilirubinei, factorilor de coagulare si a anticorpilor anti-VHA).
Tratament si dieta
Tratament specific nu exista, insa sunt cateva recomandari care se fac cu scopul de a evita suprasolicitarea organismului:
repaus in perioada icterica si apoi evitarea eforturilor fizice intense;regim alimentar care sa nu solicite in mod deosebit functia hepatica;
Alimente permise:
ceai hepatic, de tei, menta, sunatoare (cu zahar si lamaie);siropuri si sucuri naturale din fructe, surogate de cafea cu zahar;fructe proaspete (cirese, visine, caise, prune, mere, lamai, portocale, grapefuit, struguri, macese);lapte dulce sau batut, iaurt, chefir, branza de vaci proaspata slaba, cas, urda, telemea de vaca putin sarata;fainoase (gris, orez, fidea, macaroane) fierte in lapte, supe sau sub forma de budinci, biscuiti simpli, paine alba cu sare;legume (cartofi, morcovi, fasole verde, rosii, ardei gras, spanac, stevie, sfecla rosie, frunze de patrunjel) crude sau sub forma de salate, fierte in supe;carne slaba proaspata (pui, gaina, peste, vaca) - rasol, fripta pe gratar, fiarta sau in mancaruri si Sunca de Praga slaba;smantana, unt, ulei in total 25 g pe zi;oua fierte moi sau ochiuri romanesti (2/sapt).
Alimente nepermise:
lapte gras, branza grasa, branzeturi fermentate, telemea de oaie;cafea neagra, cacao, bauturi alcoolice de orice fel, bauturi racoritoare cu coloranti si conservanti sintetici, energizante, cola etc;pere, pepene galben, banane, mure, capsuni, zmeura, fragi, afine si fructe uscate;legume bogate in celuloza (mazare, ridichi, fasole uscata, ciuperci, vinete);carne grasa (gasca, rata, curcan, porc, miel), carne congelata, conserve si mezeluri;alimente prajite in grasimi; sosuri, rantasuri, maioneza;creme, inghetate, ciocolata, halva, prajituri cu crema, bomboane cu nuci si alune, cacao cu lapte.
Profilaxia se poate face prin masuri nespecifice care sunt comune si altor infectii digestive si care presupun respectarea igienei personale si colective si izolarea bolnavilor.
Masurile specifice constau in vaccinarea anti HVA inainte de deplasarea in zone cu risc crescut.
Dr. Bogdan Micu
Medic rezident boli infectioase
