• Medici de top
  • La o reteta buna colaboreaza medici de prima mana
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top
  • Medici de top

05.02.2009DICTIA si dificultatile de vorbire la copii

DICTIA si dificultatile de vorbire la copii

Depistarea copiilor cu dificultati de vorbire incepe, fie in primul an de gradinita, fie la inceputul scolii, atunci cand se realizeaza o simpla examinare a tuturor copiilor de catre specialist, respectiv logoped.

Copilul incepe sa rosteasca silabe, simple cuvinte incepand din perioada primului an de viata, ajungand ca la varsta de 3 ani sa aiba format un vocabular uzual care sa-i permita comunicarea unor simple actiuni/nevoi, mai ales ca este momentul inceperii gradinitei, care, de altfel, impune acest lucru ca si conditie la inscrierea micutului.

Daca se constata ca pana la varsta de 3 ani copilul are un bagaj redus de cuvinte pe care le pronunta alterat, nu poate forma propozitii simple desi are auzul bun, este dezvoltat normal din punct de vedere intelectual si al organelor fono-articulatorii, se poate vorbi despre o intarziere in aparitia si dezvoltarea limbajului copilului.

In aceste situatii, este necesara consultarea mai multor specialisti, diagnosticul fiind realizat prin: examen general, examen endocrin, examen oto-rino-laringologic si audiologic, examen psihologic.

Cele mai frecvente sunt situatiile in care copilul pronunta alterat sunetele sau pur si simplu nu le poate emite. Acestea sunt numite dislalii.
Dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii si care constau in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete ori combinatii de sunete.

TIPURI DE DISLALII
Exista mai multe tipuri de dislalii, cel mai frecvent intalnite fiind cele care vizeaza pronunti sau articularea sunetelor. Dupa numarul de sunete alterate pot fi: dislalie simpla sau partiala cand este afectat un sunet si dislalie generala sau complexa cand sunt afectate mai multe sunete. Acestea sunt cele mai frecvente forme de dislalii, care se intalnesc in cabinetele specialistilor.

De multe ori, alterarea pronuntiei unor sunete se produce si datorita atitudinii parintilor si rudelor copiilor. Micutii sunt foarte dragalasi atunci cand pronunta alterat un sunet, respectiv cuvant, producand multa veselie si zambet celor din jur, dar, in multe cazuri, aceasta atitudine poate fi considerata drept incurajatoare pentru vorbirea copilului.

Exista multe situatii in care copiii stabilesc comunicarea cu parintii doar prin sunete si gestica, fara a pronunta cuvantul care sa denumeasca obiectul sau nevoia respectiva.

Parintii devin traducatori, iar copilul se obisnuieste extrem de repede cu acest mod de comunicare. Ei inteleg nevoile copilului, traduc la nevoie limbajul acestuia, fapt extrem de usor de acceptat de catre copil.

RECOMANDARI
A invata sa vorbesti inseamna a creste, a progresa, a-ti asuma responsabilitatea. Uneori, copiilor le este mai usor sa ramana la stadiul de bebe, de copil care are permanent nevoie de ajutor, de indrumare. Aceasta se intampla si in situatia in care apare un frate mai mic in familie, dar si atunci cand parintii au o atitudine extrem de protectoare. De aceea, atunci cand copilul incepe sa mearga la cabinetul unui logoped, este foarte importanta colaborarea parintilor cu logopedul si continuarea exercitiilor pe care specialistul le face in cabinet cu copilul si acasa.

Pentru ameliorarea limbajului si achizitionarea unui bagaj de cuvinte corect si progresiv ca dificultate de catre copil, este necesara colaborarea atat a parintilor cu logopedul, dar si cu educatoarea, respectiv invatatoarea si apropiatii familiei, dat fiind ca fiecare are un rol important in viata si dezvoltarea copilului.

Psiholog clinician MONICA NAE

62 Comentarii Adauga comentariu Comentarii

    • Liliana
    • 18.02.2009

    Intrebare: daca copilul care nu mai este mic (11 ani) are probleme de comunicare...Mai precis in anumite momente se..."lalaie" la vorba , daca imi este permis sa spun asa.. Cu alte cuvinte in clipele de "incurcatura" lungeste cuvintele nepermis de mult . Foloseste foare mult "aaaaaa" inaintea fiecarui cuvant din fiecare propozitie care o face....Cum ar putea aceasta carenta sa fie atenuata si care este motivul care l-a adus in starea asta?

     
    • alina unguru
    • 18.02.2009

    Eu sunt multumita de cum evolueaza fetita mea de 2,6 ani. Merge la gradinita de mai bine de un an si a invatat o multime de lucruri. Spune poezii si cantece, leaga cuvintele in propozitii. Nu prea ii iese "R"-ul dar facem exercitii zilnic, o pun sa repete dupa mine tot felul de cuvinte. Nu mai vorbesc despre faptul ca e foarte curioasa.

    Va multumim pentru ajutor si informatii.
    Continuati tot asa.

     
    • Roxana
    • 18.02.2009

    "Parintii devin traducatori, iar copilul se obisnuieste extrem de repede cu acest mod de comunicare" este cat se poate de adevarat. Daca cei apropiati il inteleg perfect, de ce ar mai face eforturi sa vorbeasca? O simpla privire asupra mamei si primeste tot ce isi doreste....
    Si ascultati educatoarele. Ele au o privire obiectiva asupra copilului si de cele mai multe ori observa probleme care in familie sunt trecute cu vederea.
    Felicitari pentru articol!

     
    • nikoleta mihalache
    • 18.02.2009

    foarte interesant...lucruri bune de stiut

     
    • lavinia
    • 19.02.2009

    Este adevarat ca baietii isi dezvolta mai greu capacitatea de a vorbi? am doua prietene, una are un baietel de 2 ani si 3 luni iar cealalta are o fetita de aceeasi varsta. Baiatul nu rosteste absolut nici un cuvant, mama lui ii intelege limbajul si le "traduce" celorlalti, iar fetita deja sie sa spuna poezii, si poti sa te inteegi cu ea. Fiul meu are doar 10 luni, si spune deja mama, tata, papa, nani, edi.

     
    • administrator
    • 20.02.2009

    Raspunsul pt Liliana:
    Cred ca in aceasta situatie, dat fiind ca vorbim de un preadolescent, este vorba mai degraba de o problema legata de comunicare si comportament. Dupa cum spuneai acest mod de a vorbi e folosit in special in momente mai dificile ceea ce arata o ezitare, o teama de evaluare a baiatului. Ar trebui verificat daca foloseste acest tipar si la scoala si de asemenea, ar trebui sa se comuniuce mai mult cu el. Dat fiind ca este o perioada mai dificila de varsta, trebuie incurajat, asigurat ca sunteti alaturi de el indiferent de ceea ce se intampla, daca face ceva gresit sau nu, totul e sa incerce sa comunice si eventual sa ceara ajutor. Poate sa fie o teama de autoritate sau pur si simplu lene, specifica varstei. Succes!

     
    • administrator
    • 20.02.2009

    Raspunsul pentru Lavinia:
    Sunt situatii in care baietii isi dezvolta mai greu capacitatea de a vorbi. Aceasta insa nu e o regula, tine de educatie si de gradul de preocupare si interes al parintilor fata de copii. Pentru moment baiatul este inca mic, dar ar trebui sa aiba dezvoltat cel putin un bagaj uzual de cuvinte. El nu rosteste nici un cuvant tocmai pentru ca mama ii "traduce", si asta ii usureaza cumva viata. Cred ca mama ar trebui sa-l provoace si sa-si modifice atitudinea pentru a-l determina sa rosteasca cuvinte. Daca acest comportament continua, e necesara consultarea logopedului sau psihologului pentru a depista daca nu exista si o alta problema in subsidiar.

     
    • Iuliana
    • 20.02.2009

    Fetita mea are 2 ani si nu vrea sa pronunte cuvinte decat foarte rar, gen mama, tata, haide, pa. Noaptea, in somn, viseaza si pronunta cuvinte foarte clar. Ce pot face in aceasta situatie, cand cei din jur au devenit translatorii ei?

     
    • administrator
    • 26.02.2009

    Draga Iuliana,

    va trebui sa-i rogi pe cei din jur sa colaboreze cu tine si sa nu mai fie traducatorii fetitei. Nu de alta, dar in timp, asta se va dovedi ca va fi in detrimentul copilului. In articol am specificat ca e important sa repete dupa tine denumirile a ceea ce doreste. De asemena trebuiea sa fi mai ferma si sa aplici regula recompensei verbale - "foarte bine sau a pedepsei respectiv nu primeste daca nu pronunta, evident in limita capacitatilor ei de articulare. De altfel este si micuta, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa vorbeasca. Faptul ca pronunta in somn cuvinte poate sa se datoreze mai multor motive. In somn, cenzura scade si putem sa realizam tot ceea ce nu se poate in starea de veghe. E posibil sa-i fie teama de ceva sau cineva, poate ca doreste sa faca lucrurile foarte bine si sa fie apreciata. Poti sa-i spui ca pronunta in somn corect si te poti folosi de personajele ei preferate de poveste sau desen animat.

    Psiholog specialist clinician MONICA NAE

     
    • Lorena
    • 01.03.2009

    Baietelul meu la 10 luni spunea mama, tata, tataie,nenea,gaina etc. De la varsta de un an nu mai spune decat mama dar nu mi se adreseaza mie, se joaca cu acest cuvant.Ce e de facut?

     
    • MARIANA
    • 09.03.2009

    BAIETELUL MEU ARE 8 ANI LUNA ASTA AI INPLINESTE ,A FOST LA 7 LUNI NASCUT ,LA UN CONTROL LA MED. MIA SPUS CA ARE ATA LA LIMBA DAR NE CUNOSCUND LIMBA ENGLEZA NU AM INTELE.PINA LA VIRSTA DE 5ANI VORBEA FOARTE PUTINE CUVINTE SI TE CASNEAI SA LE INTELEGI ,AM DAT VINA PE ATA CARE O AVEA LA LIMBA ,NOI NE-AM DAT SEAMA CA ARE ASA CEVA CA NU PUTEA SA SCOATA LIMBA AFARE.LA 5 AMI AI BAIATULUI AM OBTINUT ACTELE SI AM PUTUT SA VENIM IN TARA AM FOST LA UN CABINET PART.SI IAM ATA DE LA LIMBA DR. NEA SPUS CA O SA VORBEASCA IN VIRFUL LIMBI DE ATUNCI PINA ACU SE CUNOASTE DIFERENTA FOARTE MARE VOR. UNELE CUVINTE CLAR DAR ALTELE LE POCESTE AM INCERCAT SA-L CORECTAM DAR DAGEABA .DE EXM.// MAMI TATA A DUS LA MUNCA// ACU E LA SCOALA SI IN ENGLEZA SINT CUVINTE CARE NU LE PRONUNTA CORECT NEA SPUS INVATATOAREA , ACASA CIND VINE SA FACEM LECTILE NU SE CONCETREAZA DELOC DACA NU IL AJUT NU LE FACE IMI SPUNE CA NU STIE DA PRINS ECTILE SA LE CTEASCA LE PRINDE REPEDE SI LA TABLA INMULTIRI LA FEL . E SINGURUL NOSTRU COPIL NU MAI ARE FRATI SA FIE SI ASTA O PROB.? CE ESTE DE FACUT ,VREM SI NOI UN RASPUNS VA MULTUMIM.

     
    • administrator
    • 11.03.2009

    "Din ceea ce ne-ati relatat, copilul dumneavoastra are probabil o tulburare de dezvoltare a vorbirii articulate. Aceasta tulburare poate fi corectata prin terapie logopedica. Nu cunoastem insa detalii privind comportamentul si abilitatile cognitive ale copilului si, de aceea, pentru un diagnostic corect, ar fi indicat sa cereti sfatul unui specialist."
    Dr. Simona Buzila
    Medic specialist psihiatria copilului si adolescentului

     
    • Florinela
    • 23.03.2009

    Despre copii cu autism si despre terapia ABA ce ne puteti spune?

     
    • administrator
    • 23.03.2009

    Autismul este o tulburare de neurodezvoltare, care face parte, conform manualului de diagnostic DSM IV, din grupul tulburarilor pervazive de dezvoltare care cuprind : autismul infantil, tulburarea Asperger, tulburarea dezintegrativa a copilariei, sindromul Rett si tulburarile pervasive de dezvoltarea nespecificate sau autismul atipic. Manifestarile autismului pot fi observate inaintea varstei de 3 ani si implica afectarea abilitatilor de limbaj, comunicare si relationare sociala ale copilului. Totodata, copiii pot prezenta comportamente repetitive si lipsa jocului imaginativ. De cele mai multe ori, parintii observa, in jurul varstei de 2-3 ani, atitudinea indiferenta a copilului care se poarta de parca "nu aude" atunci cand este strigat, nu priveste in ochi, nu se joaca cu alti copii, nu vorbeste si nici nu foloseste gesturi pentru a-si face cunoscute dorintele, prezinta miscari stereotipe (flutura mainile, se invart, se leagana, topaie, merg pe varfuri) si pare interesat mai mult de anumite parti ale jucariilor decat de a initia un joc cu sens.
    Pentru stabilirea diagnosticului, nu exista investigatii de laborator specifice. Evaluarea comportamentelor si abilitatilor copilului pe baza unor scale de diagnostic standardizate, examinarea fizica, neurologica si observatia directa a copilului de catre specialist sunt instrumentele principale ale unui diagnostic corect. Totusi, pentru excluderea altor tulburari in al caror tablou clinic pot aparea simptome de tip autistic (ca, de exemplu sindromul x fragil, tulburari genetice metabolice, tulburarea de dezvoltare a limbajului expresiv si/sau receptiv, intarzierea mintala, tulburari senzoriale) se pot efectua, la indicatia medicului specialist: audiograma, teste de sange si urina pentru screening metabolic, teste genetice, EEG, CT, RMN.
    Diagnosticul la o varsta cat mai mica si initierea precoce a unui tratament adecvat sunt punctele cheie ale interventiei in cazul unui copil autist. Metodele de tratament cuprind, in plin plan, programele de interventie comportamentala (analiza comportamentala aplicata -ABA) si, complementar, tratament medicamentos (numai la indicatia medicului specialist). Exista numeroase alte inteventii terapeutice utile in autism: TEACCH, PECS, terapie prin dans, muzica, joc. Tratamenul farmacologic este rezervat cazurilor care necesita "stingerea" unor comportamente care perturba interventia comportamentala (ca, de exemplu, agitatia, agresivitatea, dificultatile de concentrare a atentiei, miscarile stereotipe excesiv de frecvente).
    Metoda ABA este o metoda de terapie comportamentala care s-a dovedit a fi extrem de utila in imbunatatirea comportamentelor si dobandirea abilitatilor de comunicare, relationare si autoservire ale copiilor cu autism. La baza acestei metode sta principiul conditionarii operante clasice "ABC": antecedent-comportament-consecinta. Solicitarea pentru efectuarea unei anumite actiuni, determina un raspuns (comportament) al copilului care are o anumita consecinta din partea terapeutului, menita sa intareasca sau sa determine extinctia acelui comportament. Programul terapeutic este individualizat, realizat intr-un mediu structurat si, pentru a fi eficient, trebuie sa se lucreze intensiv, timp de aproximativ 40 ore pe saptamana, intr-o echipa cu minim 2-3 terapeuti, parintii fiind co-terapeuti care aplica programul in afara sedintelor propriu-zise, in toate mediile de viata ale copilului. La noi, exista centre specializate, cu terapeuti avizati, unde puteti beneficia de elaborarea unui program adaptat nevoilor copilului dvs.
    Nu trebuie sa uitati ca, materialele prezentate aici au un caracter pur informativ si cel mai bun mod in care va puteti ajuta copilul, este sa va adresati unui specialist in psihiatria copilului care va stabili, cu obiectivitate, atat diagnosticul corect cat si metoda de interventie cea mai potrivita.
    Dr. Simona Buzila
    Medic specialist psihiatria copilului si adolescentului

    Aceste informatii sunt din surse considerate a fi sigure si trebuie folosite in scop educational, fara a inlocui sau amana consultul de specialitate.

     
    • CLAUDIA
    • 29.03.2009

    LA CE VARTA UN COPIL TREBUIE SA MEARGA LA LOGOPED DACA ARE LITERE (R) SAU SILABE (CI,TZI) PE CARE NU LE POATE PRONUNTA CORECT?

     
    • pavel mirela
    • 30.03.2009

    foarte interesant. copilul meu are doar sapte luni,deci nu se pune problema inca. dar am o intrebare. ce se poate face pentru a preveni astfel de probleme? noi vorbim tot timpul cu el ,in fiecare seara ii citesc povesti si incerc sa-i explic cam tot ce fac . nu sunt de acord cu pocitul cuvintelor pt bebe ,nu mi se pare mai dragut, asa ca nu am facut asta. el gangure foarte mult,spune tata,mama,gata ,ba, da si multe alte sunete (ablu ,cah,etc) pot sa mai fac ceva in plus ce nu am stiut sa fac inca? multumesc anticipat pentru raspuns.

     
    • administrator
    • 31.03.2009

    pentru Claudia

    Daca nu pronunta corect o litera sau un grup de sunete, un copil trebuie sa mearga la logoped la varsta de 4 ani, uneori chiar si 3 ani si jumatate.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • administrator
    • 01.04.2009

    Am zambit cand am citit mesajul! senzatia mea este ca va faceti griji fara a avea o justificare. Dvs. pentru moment nu aveti ce sa preveniti. atat timp cat exista comunicare, cat exista relationare cu copilul lucrurile sunt pe un drum foarte bun. Mai tarziu atunci cand copilul va emite sunete, grupuri de sunete, cuvinte, probabil ca o sa fiti atenti la modul de pronuntare si articulare si veti corecta daca este nevoie. Dar pentru moment faptul ca ii povestiti, explicati coplului ,ca
    relationati cu el, este foarte bine si asta presupune ca nu vor fi probleme. Succes.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • teodora
    • 12.04.2009

    Am o fetita de 2 ani si 7 luni ,vorbeste greu dar cuvintele care le pronunta le spune corect....de ex. spune cuvinte destul de grele ochelarii,mananci etc.,si am observat ca mai nou pronunta si in limba engleze cateva cuvinte.
    As dori mult un sfat,sa merg oare la un logoped?

     
    • romy
    • 27.05.2009

    am o fetita de 3 ani care are un vocabular redus.intelege tot ce i se spune, recunoaste locuri si oameni foarte usor dar cu toate acestea nu verbalizeza decat foarte putin, iar cu persoanele straine nu relationeaza.ce ar trebui sa fac ?catre ce specialist sa ma indrept?

     
    • LilianaZ
    • 02.06.2009

    Am un baietel de 3ani si5luni si nu vorbeste foarte bine.E curios intreaba tot timpul "de ce?"si "ce e?"dar nu pronunta toate cuvintele corect ,nu foloseste conjunctii si prepozitii in propozitii.Pronunta doar strictul necesar cat sa il inteleg.Am inceput sa imi lac griji si ma gandesc daca nu e cumva cazul sa merg cu el la un logoped .???

     
    • Maria Bucuesti
    • 27.01.2010

    Copilul meu are trei ani si sapte luni si nu rosteste decat bcuvinte uzuale:mama tata papa tica apa si cateva mai simple.Ce sa fac?va rog dati-mi un sfat va rog.Am fost cu el la psiholog si i-a dat tonotil si encefabol.Acum ce sa fac?Va multumesc

     
    • administrator
    • 01.02.2010

    Intarzierile in dezvoltarea limbajului pot avea numeroase cauze. Acestea pot aparea in contextul unei tulburari de dezvoltare sau al unui deficit de atentie sau pot exista dificultati de intelegere a limbajului vorbit sau deficiente de auz. Totodata, o multime de factori care tin de antecedentele patologice ale copilului, de calitatea stimularii si de mediul in care acesta traieste, pot influenta dezvoltarea limbajului. Avand in vedere ca ati solicitat deja sfatul unui psiholog, pentru a beneficia de un diagnostic si o interventie cat mai exacta, puteti solicita si o evaluare din partea unui medic specialist in psihiatria copilului si, ulterior, acesta va va recomanda modalitatea de tratament cea mai potrivita pentru copilul dvs.

    Dr. Simona Druga (Buzila)
    Medic specialist psihiatria copilului si adolescentului
    Clinica Mindcare

     
    • Ramona Crisan
    • 29.03.2010

    Buna ziua,
    Am un baietel de aproape 9 ani, e in clasa a doua, si e singurul copil din clasa care nu scrie corect cuvintele. De pronuntat pronunta corect orice cuvant, l-am pus sa le desparta in silabe, le desparte corect dar cand sa scrie omite foarte multe litere. spre ex: dedelus, popozitii, execitii. deci in general litera r nu o scrie si am observat ca din vocale nu scrie. Spune-ti-mi va rog este o problema ce tine de logoped s-au ar trebui altundeva sa ma adresez?

     
    • administrator
    • 30.03.2010

    Din ceea ce ne-ati relatat este posibil ca baietelul dvs. sa prezinte o tulburare de invatare - tulburare specifica de invatare a scrisului. Aceasta reprezinta o tulburare in dobandirea abilitatilor de comunicare prin scris care nu se datoreaza unor cauze neurologice, emotionale sau unui deficit cognitiv. In asemenea cazuri, scrisul copiilor prezinta unele aspecte caracteristice: greseli de exprimare in scris, greseli gramaticale si de punctuatie, omisiuni de litere, ordonare incorecta a literelor in cuvant, propozitii incorecte, incomplete, greseli de punctuatie, scris "urat", litere deformate, inversate etc.
    Mai intai, pentru un diagnostic exact, ar fi bine ca baietelul sa fie evaluat, din acest punct de vedere, de catre un specialist. Ulterior, acest deficit se poate corecta prin interventie educationala, cu exercitii de scriere, sub indrumarea unui psihopedagog.
    Succes!

    Dr. Simona Druga (Buzila)
    Medic specialist psihiatria copilului si adolescentului
    Centrul de Psihiatrie si Psihoterapie Mindcare

     
    • Ramona Crisan
    • 30.03.2010

    Multumesc mult doamnei doctor Simona Druga pentru timpul acordat si pentru sfaturile date.

     
    • Diana
    • 11.10.2010

    Fetita sotului mai din prima casatorie are 4 ani si 3 luni si nu poate sa-si spuna nici macar numele corect. Merge la gradinita de cateva sapamani si a inceput sa vorbeasca mai mult dar tot nu intelegi nimic din ce spune. Cred ca daca are in vocabular 4-5 cuvinte pe care le rosteste corect din punct de vedere al scrierii pentru ca accentele sunt total gresite. Am fost la psiholog cu ea si a fost diagnosticata cu probleme de atasament ( nu-mi aduc aminte exact ce scria dar era ceva de genul). Cert e ca trebuia sa mearga saptamanal dar mama a refuzat categoric. Acum refuza sa mearga la logoped cu cea mica si ma intrebam daca e cazul sa se insiste sau problemele ei se vor rezolva la gradinita comunicand cu alti copii.
    Mie mi se pare ingrijorator faptul ca totul e stalcit si ca nu povesteste nimic din ce face, abia a inceput sa faca propozitii si se refera la ea cu persoana a 3-a. Pe langa asta nu poate vorbi cu ton normal, doar tipa sau termina propozitia ca o intrebare.
    E cazul sa ne ingrijoram sau suntem noi exagerati si sunt sanse sa se regleze totul de la sine?

     
    • delia
    • 07.02.2011

    copilul meu are trei ani si trei luni si nu vorbeste decat cuvinte simple,ce sa fac

     
    • nicoleta
    • 08.02.2011

    ce se intampla daca un copil la 1 an si jumatate nu pronunta decat jumatati de cuvant?

     
    • mihai
    • 18.02.2011

    cititti aici! http://oameni-pentru-omenie.blogspot.com/2011/02/pronuntarea-incorecta-literei-r.html

     
    • aura
    • 15.03.2011

    Va rog din suflet ajutati/ma si pe mine, sunt ingrijorata.Am o fetita de 10 luni care la varsta de 7 / 8 luni a silabisit ta-ta, ma-ma, iar de la vreo 9 luni nu mai zice nimic, doar asa ceva "a" ?"e"? asa ca niste intrebari si astea cand si cand. Daca insist sa spuna ma-ma , ta-ta sau alte cuvinte se enerveaza tipa si se da pe spate. Ce sa fac?? Ce ma sfatuiti? Are cumva vreo problema? Unde sa merg?

     
    • administrator
    • 18.03.2011

    In cazul in care nu am inteles gresit, copilul dvs este inca un bebelus. Prin urmare bebelusii nu vorbesc, ci eventual scot sunete, uneori silabe.
    Faptul ca fetita dvs a silabisit "ta-ta, ma-ma", se intampla frecvent. Am auzit multe mamici spunand ca bebelusul lor a spus (a silabisit) un anumit cuvant, iar apoi mai ales cand era indemnat sa rosteasca cuvantul respectiv, acesta nu mai aparea! Prin urmare bebelusul dvs este absolut normal, nu tb sa mergeti cu el nicaieri pentru ca achizitionarea limbajului incepe dupa varsta de un an. Faptul ca se enerveaza si isi da capul pe spate, este posibil sa se datoreaza neputintei de a pronunta. lPoate ca fiica dvs va inceapa sa vorbeasca mai repede decat in majoritatea cazurilor, insa este de dorit sa o stimulati cu imagini, figurine, povesti si mai putin verbal. Lasati natura sa-si urmeze firea lucrurilor, evident cu stimularea de rigoare. Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • aura
    • 18.03.2011

    va multumesc din suflet pentru sfat. am fost ieri cu fetita si la dr. pediatru si mi/a spus ca nu are absolut nici o problema, akm dumneavoastra a/ti confirmat spusele dr. Va multumesc din suflet, va voi cere sfatul ori de cate ori voi simti nevoia. va doresc sanatate.

     
    • Andreea
    • 06.04.2011

    As dori va rog ,daca se poate sa-mi spuneti,ce eficienta are RMN-ul sau encefalograf la un copil cu autism?
    Ce sau cat s-ar putea vedea ,si daca l-ar ajuta intr-un fel acetse examinari.
    Va multumesc!

     
    • CRISTESCU
    • 10.05.2011

    BUNA ZIUA,
    Sunt mama a doi copii gemeni baietel si fetita dar desi au 2 ani si 7 luni au un bagaj redus de cuvinte ceea ce ma ingrijoreaza puteti sa imi spuneti ce as putea sa fac?Comportamentul lor este normal,inteleg toate comenzile,sunt atenti,se joaca,se intereseaza de mediul inconjurator,dar desi vorbim cu ei toata ziua baagjul lor de cuvinte este foarte redus...

     
    • administrator
    • 24.05.2011

    Pentru Andreea,
    In cazul copiilor cu autism evaluarea se face de catre o echipa de specialisti incluzand medic psihiatru, neurolog, psiholog, logoped, specialist in probleme de educatie, si intradevar sunt recomandate si RMN ,TC a creierului, electroencefalograma, dar si analiza sangelui. De altfel diagnosticarea se face pe baza examinarii initiale fizice si a evolutiei cresterii .
    Multa sanatate.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • administrator
    • 24.05.2011

    Pana la varsta de 3 ani nu trebuie sa va faceti probleme in ceea ce priveste limbajul copiilor. Atata timp cat copiii raspund la comenzi, la oameni, la mediul inconjurator, reactioneaza emotional, zambesc si inteleg ccea ce comunicati cu ei lucrurile sunt in spectrul normalitatii.
    Uneori copiii vor sa ramana bebelusi., neasumandu-si insusirea limbajului ceea ce ar implica evident mai multa responsabilizare din partea lor. Cu siguranta ca atunci cand vor simti ca sunt pregatiti, vor ajunge si la etapa aceasta. Dumneavoastra trebuie sa le fiti alaturi, impulsionandu-i, dar fara a fi insistenti. In cazul in care acesta situatie se prelungeste mult si dupa 3 ani puteti consulta un specialist.
    As avea si o sugestie, intrarea in colectivitate, eventual gradinita.
    Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • AURA
    • 05.07.2011

    Buna ziua, d-ra pssiholog Monica, imi cer scuze dar simt nevoia sa va mai cer un sfat. vam mai scris la pagina 7, mi/ati raspuns, si va multumesc, dar acum fetita mea are 1 an 1luna si 3 saptamani si sunt pe zi ce trece tot mai disperata. Sa incep cu prima zi , din viata ei, este nascuta la 37 saptamani, cu greutatea de 2,900kg, a evoluat bine in spital, a 6 a zi am venit acasa. A mancat si a luat in greutate corespunzator, nu au fost probleme, la 3 luni gangurea, zambea, radea in hohote, absolut normal. In fundulet a stat cam tarzior, la 7 lunite si 3 saptamai a stat perfect, apoi s/a ridicat singura in fundulet la 8 lunite, apoi a plecat taras pe coate, si pe la 10 luni jumatate sa tarat "in 4 labe".Pe la 7 luni a inceput sa silabiseasca ma/ma, ta/ta. Pe la 8 -9 luni knd a inceput sa se tarasca a urmat si perioada de mutenie.....
    Acum ce ma framanta.. are 1 an, 1 luna si 3 saptamani, si nu spune decat "cae" la cal si "ca" la catel dar ii mai spune si la pisica tot "ca". nu spune nici mama nici tata cu dedicatie, dar intelege multe lucruri, daca ii cer totosii ii aduce, ii cer cheile mi le da , si-i cer fara sa intind mana si/mi da, Stie sa priveasca intr/o carte, adica da fila cu fila, i se capteaza atentia usor la lucruri noi, te priveste cand ii vorbesti, face prin imitatie daca eu fac ceva ex: strang cuburile, dar face si din propria initiativa si knd ii spun sa le puna la loc, arata calul in carticica, catelul, vaca cand ii cer, arata tot ce vrea cu degetul si imita sunete, si nu se lasa pana nu obtine ceea ce vrea, devenind foarte nervoasa daca nu i se da. MA INGRIJOREZ CA NU VORBESTE.........VA VORBI?????? NU MAI POT!!!!!!!!!!!!!!
    Si inca nu merge singura nu are stabilitate decat cativa pasi in casa, in rest doar tinuta de manuta....of...Cam toata iarna am avut/o racita, i/a curs nasul, iam dat la inceput tratament prescris de pediatru dar daca iar si iar ii curgea nasul ( lua raceala de la fetita cea mare care aducea acasa diverse viroze, dar cea mare intr/o zi scapa de raceala si lua cea mica), la sfarsitul lui mai am fost la medic si i/am luat hemoglobina si avea 8,3... deci f mica, ii dau fier akm, dr de familie a pus intarziere motorie pe seama anemiei, dar dupa 2 sapt de fie avea 10,5 si cred ca acum este normala hemoglobina, voi merge peste 2 zile sa ii iau iar hemoglobina.
    in disperarea mea am fost la dr psihiatru , a consultat/o a reflexe la picioruse, si ne /a recomandat kinetoterapie, si ne/a dat 15 zile de B-complex+magneziu 5ml/zi si sa revenim la control peste 1 luna. Maine am programare la kinetoterapeut....
    Aceasta este povestea mea , si simt ca ma usuc pe picioare ....... plang cu ea in brate si ma intreb.... knd va vorbi??? knd va merge??? knd va recupera???
    Va multumesc ca m/ati ascultat!

     
    • administrator
    • 05.07.2011

    Stimata Doamna,
    Ma bucur daca v-am fost de folos cu ceea ce v-am raspuns acum catva timp, dar ma intristeaza temerile dumneavoastra, in parte nefondate. Uneori atitudinea parintilor superprotectiva si anxioasa poate sa determina stare de tristete si de regres la copii, in ceea ce priveste dezvoltarea lor, nu numai emotionala si chiar motorie. Fetita dumneavoastra este un copil absolut normal, ba chiar precoce daca la 7 luni scotea sunete. Din experienta mea cunosc copii la 2 ani care nu stiu decat cateva cuvinte, copii absolut normali ai caror parinti nu se ingrijoreaza, pentru ca fiecare copil in parte este unic si are propriul sau ritm de dezvoltare. Nu exista copiii identici nici in cazul gemenilor, prin urmare nici un copil nu va semana cu celalalt in ceea ce priveste propria lui dezvoltare. Deci, copilul dumneavoastra are ritmul sau propriu de a se dezvolta asta daca este lasat sa-si urmeze natural cursul fara fortare. Ceea ce ma ingrijoreaza nu este fetita, ci mai degraba atitudinea dumneavostra foarte prapastioasa. Cu permisiunea dumneavoastra, am sa va recomand sa consultati un specialist, pentru ca aceasta atitudine anxioasa de plans cu copilul in brate nu face decat sa creeze dependenta si o stare de neliniste si de nesiguranta copilului. Tocmai de aceea nu merge pentru ca nu este "lasata sa creasca". Cunosc copii care au mers la 1 an si 3 luni, dar si la 10 luni. Va rog sa dati voie naturii sa urmeze cursul fara a mai plange si a mai forta lucrurile. Repet aceasta atitudine nu face decat sa stagneze dezvoltarea copilului. Fetita are nevoie de o mama vesela, linistita, cu zambetul pe buze, increzatoare pentru a fi si ea la randul ei calma si apta sa se dezvolte. Va intrebati de ce e nervoasa????!
    Eu cred ca fetita are nevoie de mai multa incredere, spatiu si liniste. Plansul cu ea in brate nu cred ca rezolva o problema, asta daca ea exista cu adevarat.
    Copilul nu are ce recupera, nu se pune astfel problema. Daca medicii nu au diagnosticat o intarziere, nu inteleg de unde atatea griji. Poate ca ar fi bine sa aveti o perioada de relaxare, concediu care cu siguranta va mai schimba din starea dumneavoastra emotionala.
    Mult succes si sa auzim numai de bine.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • AURA
    • 06.07.2011

    Va multumesc din suflet pentru sfatul care mi l/ati dat, si mama mea imi spune ca eu am o problema, dar eu nu vreau sa accept asa ceva, si in loc sa ma gandesc la viitor si la lucruri bune, pentru tot ce mi se intampla acum caut in trecut si incep sa ma acuz de toate problemele care le intampin acum in prezent.Ma gasesc pe mine vinovata si nu pot sa ma iert, de toata situatia creata, dupa cum spun unii mai putin reala......incep sa ma acuz.. de ce am nascut la 37 de saptamani???de ce am nascut si in ziua de marti??, zi pe care unii o considera o zi ghinionista... de ce am inceput munca knd fetita avea doar 2 lunite si jumatate???
    La momentul restectiv acestea erau raspunsurile uter cicatricial, sarcina transversala, steatoza hepatica transaminaze 180. Munca am inceput/o fiindca facusem o depresie foarte mare in timpul sarcinii si am zis ca incepand munca ( sunt economist) voi scapa de depresie.
    Atunci a fost OK. Acum NU.
    Azi am fost cu fetita la kinetoterapie, mi/a recomandat ptr fetita ghetute ortopedice ptr o perioada si masaj pentru a o ajuta in gasirea echilibrului, dar m/a asigurat ca fetita nu are probleme. Azi m/a suna dr pshiatru la care am fost cu fetita si mi/a spus ca mi/a procurat niste joculete ptr copii de 1 /2 ani si sa trec pe la dansa sa le iau.
    Peste doua saptamanii voi pleca cu sotul si cu cele doua fetite in concediu, si atunci voi dedica mai mult timp familiei si sper poate sa/mi mai revin.
    Va multumesc inca o data si daca voi ajunge prin Bucuresti, va voi cauta cu siguranta, ca sa.mi fac ordine in minte, ca nu/mi pot face toata povestea mea de viata publica aici.
    Voi veni cu siguranta si cu fetitele.
    Va doresc numai bine!

     
    • ADINA
    • 30.07.2011

    Buna ziua, sunt si eu noua pe aici, si ca mai toate mamicile, foarte disperata. am o fetita de 1 anisor, 2 lunite si 2 saptamani, care nu vorbeste nimic, nici mama nici tata nu spune cu adresa ci doar se joaca cu aceste silabe knd si knd.Nici pe limba ei nu vorbeste, cu ceva timp in urma knd cerea ceva zicea iiii, sau aaaa si arata cu degetul, iar acum arata cu degetul si zice hmm cu gurita inchisa, si daca nu obtine ce vrea in urmatoarea secunda se tranteste jos bate din picioare si tipa. este invatata sa obtina tot ce vrea, nu se joaca aproape niciodata singura fiindca nu vrea ci doar cu mine , sora, tata sau vreun bunic.La jocuri executa mai toate comenzile, stie sa arunce mingea, se joaca cu cuburi, recunoaste din piesele de joc masina, copilul, si ti le da la cerere, tot la cerere stie sa faca nani copilului, ma ajuta sa o imbrac dandu/mi manuta, piciorusul, la dezbracat ridica manutele, aduna scamele de pe covor si mi le da , vine la mine knd o chem, stie sa dea pup, la zambet raspunde cu zambet, danzeaza la reclamele ei preferate, knd vede la tv un bebe mic pe tot ecranul se rusineaza si da capusorul intr/o parte, daca o intreb imi arata cum spala fetita manutele. Noi vorbim foarte mult cu ea, suntem o familie mare, locuim si cu parintii, nu sta singura o clipa, dar noi intrebam noi raspundem, ea este invatata doar sa primeasca tot ce vrea, si toti sa ne jucam cu ea,este foarte maraita , toata ziua numai maraie asa cu gurita inchisa, knd nu.i convine ceva.
    ce sa fac??? unde sa merg ?? nu vorbeste nimic, doar arata cu degetul si spune la mai toate animalutele silaba CA.

     
    • administrator
    • 03.08.2011

    Stimata Doamna,
    Din relatarile dvs, reiese ca fetita este absolut normala atat intelectual, cat si emotional. Ceea ce mie imi este neclar este ce va nelinisteste pe dvs.
    Intreb asta pentru ca din mesaj reiese ca fiind o problema atitudinea pe care fetita o are, modul in care relationeaza cu cei apropiati, ci nicidecum dificultati intelectuale, de limbaj, etc. Interesant de stiuat ar fi daca acel marait este in permanenta, adica si cu alte persoane straine sau doar cu cei foarte apropiati?
    Eu cred ca este foarte solicitata pe de o parte, dar si foarte protejata de toti cei care in mod clar nutresc sentimente profunde fata de ea. E ca si cum nu ar avea timp, spatiu pentru a fi lasata sa se manifeste ca un copil de un an. Asta pentru ca e in permanenta cineva dupa ea care fie o ajuta, fie o impiedica sa se manifeste natural, ca un copil, indiferent ca se loveste, mazgaleste, etc. Aceasta este ceea ce am inteles eu, s-ar putea sa gresesc, si va rog sa-mi transmiteti asta. Poate ca ar fi indicat sa fie lasata mai libera in sensul de a capata independenta in a face anumite activitati si in acest mod sa capete incredere si sa creasca atat emotional, cat si intelectual. Asa cum am mai scris, dezvoltarea si aparitia limbajului este un pas spre dezvoltare-maturizare, spre asumarea responsabilitatii, practic cresc, verbalizez, nu mai sunt dependent de ceilalti care trebuie sa stie in permanenta ce am nevoie, sa intuiasca si sa fie alaturi de mine tot timpul.
    Mult succes.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • ADINA
    • 03.08.2011

    Va multumesc ptr raspuns, d/ra psiholog Monica,
    Imi cer scuze , asa este nu prea m/am facut inteleasa cand am spus ca este "maraita", am folosit cuvantul in sensul ca este scancita mai tot timpul, scanceste cu gurita inchisa cand nu/i convine ceva, nu in sensul ca ar marai precum un catel. Ca sa fie fericita trebuie tot timpul sa fie in centrul atentiei, sa se joace tot timpul cineva cu ea dar care trebuie sa intervina cu ceva nou mai mereu, acum mai nou ii place in masina, radiaza de fericire sa stea cu o mana pe volan si cu una pe schimbatorul de viteze sau pe chei cand sunt in contact....ii place la nebunie .. si rade cu o pofta de nu se poate stapanii si topaie si din picioare.... In privinta comportamentului... e absolut normala..
    Ce ma nelinisteste este ca nu vorbeste... nu spune nici mama nici tata, nici un cuvant... cand cere ceva arata cu degetul si verbalizeaza.... pe limba ei..dar parca din zi in zi verbalizeaza mai mult..si parca ma mai incurajej si eu putin ca va fi bine.
    Sunt stresata ca acum o luna am mers cu fetita la un cabinet psihiatrie pediatrica ca sa consult un medic ptr linistea mea, si in loc sa ma linistesc am plecat mai bolnava de cap decat eram..... cred ca nu am nimerit bine acea dr. cred ca nu dormise ea prea bine si fara sa ma asculte prea mult, si fara sa manifeste vreun interes fata de copil ca sa/i poata face o evaluare corespunzatoare fetitei, de cum am intrat si i.am spus motivul pentru care solicit un consult, {ptr care am platit 60 lei} a inceput sa zica "cum nu vorbeste pana la varsta asta de 1 an si 2 luni"????nu a mai pus alte intrebari si s/a grabit sa scrie "copil dezvoltat ptr varsta de 9 / 10 luni" " mamico daca nu vorbeste e intarziat cu 4/5 luni" eu am zis ca mor atunci ... dar cu vlaga care o mai aveam am intrebat daca va recupera si dr mi/a spus.... NU STIU SA SPERAM.... si mi/a spus sa mai vin peste o luna la control...Dar credeti/ma ca nu cred ca am sa mai merg....
    ce control ... ca atunci nici nu s/a uitat la copil....
    ACUM sa merg si sa/i spun, ce??? ca stie tot si ca tot nu vorbeste???

     
    • administrator
    • 05.08.2011

    Stimata Doamna,
    Ma bucur ca mi-ati scris, si sincer imi pare rau pentru experienta dumneavoastra traita la medicul psihiatru. Mai intai as vrea sa lamuresc faptul ca v-ati facut bine inteleasa, exact ce ati dorit sa transmiteti, exact asa am inteles. Fetita este maraita pentru ca are in permanenta pe cineva pe urmele ei si pentru ca are nevoie de stimulare, de nou, pentru a nu se plictisi, lucru care este ok pana la un moment dat. Ar fi minunat daca ar putea invata sa se joace si singura, chiar si pentru cateva momente. E foarte bine ca verbalizeaza pe limba ei, si nu cred ca e cazul sa va faceti grija pentru ca sigur va vorbi in putin timp. Lasati lucrurrile sa-si urmeze calea fireasca si naturala. Nu mai mergeti la psihiatru pentru orice lucru minor. Intradevar poate ca ar fi fost cazul de o alta abordare la medic, dar nu este aici nici locul si nici timpul sa comentez profesionalismul unor medici. Din punctul meu de vedere nu cred ca este cazul sa mai repetati vizita. Daca doriti o evaluare puteti merge la un psiholog specializat in diagnosticul copiilor.
    Succes.

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • Adriana
    • 07.08.2011

    Buna.Sunt o mama de doi copii foarte buni dar viata ma pus la ancercare.Am o fetita de 11 ani ,si un baietel de 3,3luni.La un an am observat ca baietelul nu se dezvolta bine asa ca am anceput sa mergem cu el la toti medici sa vedem ce are ...nu ne spun nimic concret ce se antampla cu el .NU vorbeste spune doar cuvinte si doar cateva,si acuma are 3.3luni .merg cu el la logoped,la un centru unde munceste cu el .medici spun ca are intarziere de vorbire ,sau madurativa .Vreau si eu un sfat ca nu stiu ancotro so mai luam.Stam an spania si aici avem posibilitatea sa mai mergem si la alti specialisti.

     
    • administrator
    • 29.08.2011

    Imi pare rau de ceea ce scrieti, dar trebuie sa aveti incredere si rabdare, putere sa lucrati cu fiul dumneavoastra.
    Nu am foarte multe informatii din ce imi spuneti in mesaj, dar cred ca ar fi bine daca ati merge si la un medic psihiatru de copii sau specializat in neuropsihiatrie infantila. Poate ca ar fi de increcat si o stimulare pe cale chimica, adica cu ajutorul unor medicamente, vitamine, etc. Acum exista o serie de produse care l-ar putea ajuta si pe care medici cu siguranta ca le-ar prescrie in cazul in care problema fiului dumneavoastra se preteaza la astfel de tratament. Paralel este foarte bine sa mergeti sa lucrati cu el si la un logoped.
    Nu stiu daca merge la gradinita si de asemenea nu cunosc istoricul bolilor copilului, daca a avut asa ceva ,si nici al dumneavoastra, chiar si pe perioada sarcini. Poate mai tinem legatura.
    Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • Georgiana
    • 31.08.2011

    Buna.
    Copilul meu are 3 ani si aproape 9 luni. In septembrie vom incepe primul an de grAdinita. Consider ca are un vocabular dezvoltat pentru varsta lui. Pronunta corect litera "r", insa nu ai literele "s", "�" �i respectiv "ţ". Nu am vorbit niciodata incorect cu el, corectarea pronuntiei nu o facem in mod agresiv. Citim in fiecare zi povesti, poezii.
    In urma cu o luna a renuntat la suzeta si tind sa cred ca aceasta este cauza problemei de articulare. As dori sa stiu care este varsta pana la care un baiat isi insuseste pronuntia corecta, fara a avea alte deficiente.
    Multumesc.

     
    • administrator
    • 05.09.2011

    Georgiana,
    Te rog sa ne scrii cate un cuvant care sa contina litera pe care copilul dumneavoastra nu o pronunta, deoarece site-ul nu permite scrierea cu diacritice si nu stim exact despre ce litere este vorba.
    Multumesc,


    --Copilul meu are 3 ani si aproape 9 luni. In septembrie vom incepe primul an de grAdinita. Consider ca are un vocabular dezvoltat pentru varsta lui. Pronunta corect litera "r", insa nu ai literele "s", "��" ��i respectiv "�£". Nu am vorbit niciodata incorect cu el, corectarea pronuntiei nu o facem in mod agresiv. Citim in fiecare zi povesti, poezii.
    In urma cu o luna a renuntat la suzeta si tind sa cred ca aceasta este cauza problemei de articulare. As dori sa stiu care este varsta pana la care un baiat isi insuseste pronuntia corecta, fara a avea alte deficiente.
    Multumesc.---

     
    • ADINA
    • 16.09.2011

    Buna ziua, dr. psiholog Monica
    V-am scris acum o luna si jumatate la pagina 9 si acolo v-am descris starile fetitei mele. Acum fetita mea are 1 anisor si 4 luni.Mi/ati recomandat ca trebuie sa o las sa invete sa se joace si singura, lucru pe care nu/l facea atunci ci era doar maraita, si vroia doar lucruri noi. Am ascultat sfatul dumneavoastra si vreau sa va spun ca fetita mea de vreo saptamana - doua, stie acum sa se joace singura cam 30 - 40 min, dar sa fie totusi cineva cu ea in camera ca il cauta din cand in cand cu privirea in timpul jocului, si daca o baga in seama in timp ce se joaca.... gata s/a terminat cu joaca.... daca nu o baga in seama se joaca cu cuburile punand cam 3 unul peste altul, se urca pe o valiza de plastic in care tine cuburile dar se tine si de usa si topaie fericita pe ea, ii place sa rafoiasca o carte, o revista, priveste la poze si scoate sunete. Intelege mult mai multe, daco o intreb unde e tati , mamaia, sora... ii cauta imediat cu privirea, cand vrea ceva zice dai/dai/dii/dii si arata cu degetul, in felul ei stie sa ceara ceea ce vrea...acum cateva zile a zis plangand tata fiindca il vazuse ca se urca in masina sa plece si pe ea nu o lua.... in rest se joaca cu silaba "ta".Manifesta interes pentru a se juca cu copiii, si daca ajunge intr/un grup de copii cu varste diferite, imediat vine langa cel mai mic din grup( mai mare decat ea, copil de vreo 5 anisori) si/l iubeste...cand ii vede radiaza de fericire .. si se tine si ea dupa ei....cand cheama pe cineva intinde manuta si inchide si deschide pumnisorul si scoate sunete...............uuuuuuuuuffffffffffffffffffff dar inca nu vrea sa vorbeasca. Ce pot eu sa fac??? Imi vine sa mor!!!!!!!!!!!
    Cand ii zic cum se face fata frumoasa , ia piaptanul si se piaptana si rade, stie sa se joace cucu -bau si rade cu hohote.
    Ce ma sfatuiti ? Cum sa mai lucrez cu ea???
    va multumesc din suflet ptr ajutor.

     
    • administrator
    • 19.09.2011

    Stimata Doamna,
    Ma bucur ca ati urmat sfaturile mele si ca fetita incepe sa capete usor incredere in ea si sa se simta in siguranta fara a mai fi nevoie sa simta in permanenta pe cineva langa ea. Se pare ca e pe drumul cel bun si e foarte bine ca invata sa se joace singura.
    Eu nu inteleg care este problema dumneavoastra. Ce va face sa credeti ca fetita dumneavoastra nu vorbeste?!
    Are un an si nu cred ca e un motiv de ingrijorare ca nu vorbeste, mai ales ca e posibil sa simta si o usoara presiune. Credeti-ma ca sunt copii care nu vorbesc la doi ani jumatate si asta nu inseamna ca sunt bolnavi. Fetita dumneavoastra se inscrie in grafic si faptul ca raspunde la stimuli, ca reactioneaza emotional, intelege ce ii spuneti nu poate decat sa va spuna ca totul este in regula. In plus avand atatea persoana in jur care o iubesc si o ingrijesc, ii e mai simplu sa ramana bebelus, pentru ca asa cum am mai spus dezvolarea limbajului presupune o crestere din partea copilului si o asumare a unor responsabilitati. Asa ca mergeti in contiunoare cu jocuri, imagini, povesti, daca ii plac copiii puteti sa mergeti la un club sau sa o inscrieti la cresa/gradinita, la program scurt. Eu cred ca lucrurile sunt absolut normale si ca trebuie sa lasati lucrurile sa decurga intr-un mod natural.
    Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • ana
    • 29.09.2011

    am un baiat de 5 ani jumate,si vb prea repede,si nu se intelege nimic,si pe langa astea nu-l spune pe r,ce as putea sa fac?va multumesc

     
    • administrator
    • 03.10.2011

    Problema legata de lipsa pronuntiei lui R, se poate remedia daca mergeti la un logoped sau daca fiul dumneavostra merge la gradinita discutati cu logopedul care se ocupa de ei.
    In ceea ce priveste faptul ca vorbeste repede, as avea nevoie de mai multe informatii. Poate sa fie urmarea mai multor cauze, fie o neliniste, fie dorinta de a spune totul cat mai repede, e posibil sa simta ca nu este ascultat sau pur si simplu, aceasta este natura lui. Daca dumneavoastra considerati ca iese din tipar modul lui de a vorbi, puteti sa discutati cu un specialist-psiholog.
    Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • dana
    • 15.11.2011

    Am un baiat de 5 ani ,a vorbit dupa 2 ani si jumatate ,pronunta toate literele ,daca il corectez spune clar orice cuvant.....dar daca trebuie sa spuna o propozitie mai lunga sau chiar o fraza se incurca de multe ori,repeta unele cuvinte,nu-si foloseste propriile cuvinte pt.exprimare,reda din desene animate sau din expresiile mele,{mentionez ca a crescut doar cu mine,tata e plecat pt un loc de munca mai bine platit,dar a mers la camin de la 3 ani
    Nu stiu unde sa ma adresez la logoped sau la psiholog,

     
    • laura
    • 24.11.2011

    buna,am o fetita de 1 an si 11 luni pronunta cuvinte chiar daca unele mai pocite asi stie numele cati anisori are doar ca inca nu leaga cuvintele a pornit repede la 11 luni mergea singura si mama mia zis doar pe la 1 an si 3 luni ,intrebarea mea este sami fac grij ca inca nu leaga cuvintele?si inca ceva e f rusinoasa cand santem intre straini nu vrea sa zica nimic numai dupa ce se inprieteneste cu ei de ce oare,va multumesc

     
    • administrator
    • 25.11.2011

    Stimata Doamna Laura,
    Din informatiile dumneavoastra tind sa cred ca nu aveti de ce sa va faceti griji. Copiii incep sa formuleze propozitii dupa varsta de 2 ani si uneori chiar mai tarziu. Important este ca fetita dumneavoastra raspunde la anumite solicitari si verbalizeaza, spune numele, ani, etc. Faptul ca este rusinoasa este o reactie normala atunci cand intra in interactiune cu persoane necunoscute. Atata timp cat nu are reactii de plans sau teama, cand se afla in preajma strainilor nu aveti de ce sa va faceti griji. Incercati sa o incurajati, laudati pentru tot ceea ce face bine si asta va creste increderea in ea. Succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • administrator
    • 25.11.2011

    Stimata Doamna Dana,
    Din informatiile dumneavoastra am inteles ca baietelul reda mai greu cuvintele, dar nu si daca formuleaza singur propozitii. Poate ar fi bine sa incercati sa consultati un psiholog care sa -i faca o evaluare, dar sa si discute cu dumneavoastra, dat fiind ca baietelul a fost crescut mai mult de mama. tatal fiind plecat, si asta ar putea sa aiba importanta.In cazul in care este necesar cu siguranta vi se va recomanda un logoped.
    Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • Dana
    • 27.11.2011

    va multumesc din suflet de recomandare

     
    • ionut
    • 13.12.2011

    buna ziua! am o problema foarte mare in exprimare.atunci cand sunt stresat-catusi de putin-nu pot incepe cuvintele. nu pot pronunta. sii am 20 de ani. imi puteti da un sfat?

     
    • administrator
    • 20.12.2011

    Cred ca e un blocaj, care are legatura cu o experienta anterioara. Cel mai bine ar fi sa mergeti la un psihoterapeut, dat fiind ca acest lucru va afecteaza nu doar personal, ci posibil in activitatea dvs., ceea ce evident este foarte neplacut. De aceea recomandarea ar fi psihoterapie.
    Sanatate multa va doresc!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • bita alisa
    • 04.01.2012

    Buna ziua, am un baietel de 3 ani si 4 luni, si are cred o problema de vorbire ex in loc de "fum" spune tum" si in loc de "Vlad" spune "dad" si R inca nu zice . astept un raspuns de la dvs multumesc adresa mea de mail e bzzbzz07@yahoo.com

     
    • administrator
    • 16.01.2012

    Buna ziua, din ce imi povestiti este vorba de o dislalie polimorfa care consta in dificultatea de a pronunta mai multe sunete sau in cazul de fata de a inlocui un sunet cu alt sunet.
    Pentru inceput as recomanda consultarea logopedului de la gradinita, daca copilul dvs este inscris la o astfel de institutie. De asemenea as recomanda sa verificati daca auzul copilului dvs. functioneaza in parametrii normali. Eventual puteti merge la un medic ORL-ist. Aceasta pentru a va asigura ca nu exista o cauza fiziologica si pentru a sti ce cale sa urmati. Daca se constata ca nu exista nici un substrat fiziologic, atunci un logoped poata sa lucreze pentru a corecta sunetele respective. Nu este o problema grava nici pe departe, se poate remedia prin gimnastica fonoarticulatorie, exercitii de pronuntare, respiratie si repetare prin imitatie a sunetului respectiv. Mult succes!

    Psiholog clinician MONICA NAE

     
    • adina
    • 26.01.2012

    buna ziua, am si eu o problema cu baietelul meu. are 3 ani si 3 luni si nu poate sa vorbeasca
    zice doar cateva cuvinte si restul doar ultimile silabe din cuvant
    am fost la pediatru cu el si mi-a spus sa nu-mi fac probleme ca isi va da drumul. totusi eu ma gandesc sa nu aiba ceva probleme.intelege tot face tot cei zic dar nu vrea sa vorbeasca . Va rog sa ma ajutati

     

Adauga comentariu