07.04.2008Comportamentul unui copil stresat

Reactiile la stres sunt variabile in functie de stadiul de dezvoltare cognitiva, emotionala sau comportamentala a copiilor, capacitatea lor de adaptare, durata de actiune a agentului stresor si gradul de suport pe care acestia il primesc din partea familiei si persoanelor care ii inconjoara.

Semnele stresului la copil apar cel mai frecvent grupate, dar nici un copil nu va prezenta toate simptomele in acelasi timp. Un copil suparat sau speriat poate prezenta dureri abdominale si poate plange, evitand prezenta celorlalti. Un altul poate deveni iritabil, irascibil sau isi poate necaji colegii. Unii copii par sa fie nascuti cu personalitati foarte rezistente la stres. Inca din copilarie sunt foarte adaptabili la schimbare si relationeaza foarte usor cu ceilalti. Altii, in schimb, se supara usor, se tem de situatiile noi si de provocari. Cercetarile au aratat ca in situatii de stres intens, baietii au tendinta sa devina mai agresivi si au schimbari de comportament intr-un sens negativ in timp ce fetele devin anxioase sau deprimate.

Cum poate un parinte sa-si dea seama atunci cand copilul sau este retras sau agresiv, ca aceste semne indica prezenta stresului sau pur si simplu aceasta este personalitatea lui innascuta? Cheia este schimbarea. De exemplu, un copil care a fost dintotdeauna prietenos si deschis fata de ceilalti, devine trist, izolat si speriat, probabil ca arata semne de stres. La fel, atunci cand un copil linistit si calm care devine iritabil si agresiv, poate fi stresat.

Exista 2 indicatori frecvent intalniti, care ne atrag atentia atunci cand un copil este stresat: schimbarile si regresia comportamentala. Copiii stresati isi modifica comportamentul si reactioneaza intr-un mod total nepotrivit felului lor de a fi. De asemenea, pot sa reapara comportamente caracteristice stadiilor timpurii ale dezvoltarii lor cum ar fi suptul degetului sau tulburari de control sfincterian (enurezis, encoprezis).

Reactiile la stres difera in functie de varsta: prescolarii manifesta mai frecvent reactii somatice si comportamentale, in timp ce adolescentii manifesta reactii emotionale si cognitive.

PRESCOLARII
Tipic, prescolarii devin nerabdatori, impulsivi, opozitioni sti, au dificultati in a-si exprima sentimentele, prezinta encoprezis, enurezis, isi modifica comportamentul alimentar, au tulburari de somn si de limbaj. La unii dintre ei modificarile comportamentale pot include iritabilitatea, furia, anxietatea, plansul facil, regresia la comportamente infantile, le este teama sa ramana singuri, sunt hipersensibili la zgomote
puternice.

COPIII DE VARSTA SCOLARA

Suprasolicitarea este considerata una dintre primele surse de stres la copiii de varsta scolara. Uneori, parintii au tendinta de a-si retrai propria viata prin intermediul copiilor, impunandu-le niste standarde pe care ei nu le-au putut atinge, implicandu-i in activitati pe care si-ar fi dorit ei insisi sa le faca, fara sa tina cont de capacitatile, inclinatiile si dorintele acestora. Astfel, copiii ajung sa aiba uneori un program mai incarcat decat al parintilor, im partindu-si timpul intre lectiile de pian, cursurile suplimentare de limbi straine, competitiile de atletism sau inot, pregatirea pentru olimpiade. Cu timpul, rezultatele bune obtinute, nu mai sunt percepute ca un obiect de satisfactie: chiar daca ti-ai indeplinit bine sarcinile, chiar daca rezultatele sunt bune, ceea ce in trecut i-ar fi adus felicitari si incurajari calduroase, acum impresia este ca nu si-a atins obiectivele. Acest sentiment ca stacheta se va ridica pe masura ce tintesti tot mai sus, este o sursa de presiuni si, totodata de considerabile frustrari. Din atitudinea parintilor si a profesorilor copilul invata ca atunci cand e eficient si rezultatele lui sunt bune, nimeni nu vine sa-l aprecieze sau sa-l valorizeze; in schimb, la cea mai mica slabiciune, cineva arata greseala cu degetul, profesorul nu se refera decat la greseli, gafe, slabiciuni, nu subliniaza cu rosu decat ceea ce este in neregula. In mod tipic, scolarii prezinta toleranta scazuta la frustrare, agresivitate, comportament opozitionist, au temeri nejustificate, nemultumiri legate de scoala, isi pierd capacitatea de concentrare, au cosmaruri. Sub influenta stresului, ei pot ajunge sa prezinte tulburari de somn, isi evita prietenii, au sentimentul ca nu sunt iubiti si dificultati in a-si exprima sentimentele, devin neincrezatori, lipsesc de la scoala, isi fac griji in privinta viitorului, se plang de dureri de stomac, cefalee,lipsa apetitului sau nevoie frecventa de a urina.

Dr. SIMONA BUZILA specialist PSIHIATRIE PEDIATRICA

• Up
• Down
• 9 voturi pozitive
• Tipareste
• Trimite prin Yahoo! Messenger